Analiştii de la Bank of America şi-au sfătuit clienţii să vândă acţiuni când Rezerva Federală, banca centrală a SUA, începe să taie dobânzile, ceea ce instituţia probabil că va face în septembrie, obligată de situaţia din economie. Lumea întreagă pare că îi ascultă şi că nu mai are răbdare, chiar şi Warren Buffett, care a vândut acţiuni Bank of America 12 zile la rând pentru un profit de aproape patru miliarde de dolari.
Titlurile Bank of America, o investiţie de durată a emblematicului parior, au scăzut. Însă prin piaţă umblă vorba că Buffett a vândut şi acţiuni de la alte bănci, dar, mai important, şi de la Apple, companie de tehnologie care părea protejată de corecţia din ultimele zile de pe burse din sectorul tech. Berkshire Hathaway, vehicului de investiţii al Oracolului de la Omaha, şi-a diminuat volumul portofoliului de acţiuni şi a acumulat cash, reducând astfel riscurile când se înmulţesc semnele că economia americană ar putea intra în recesiune.
Ieri, investitorii de pe toate bursele au făcut ca Buffett, provocând un selloff global, cu epicentrul în Japonia. Unii i-au spus măcel pe burse, alţii o fugă de risc, vânzare sub efectul panicii sau doar ajustare. Acţiunile bancare au fost lovite cel mai dur, urmându-le cele din sectorul de tehnologie. S-au prăbuşit până şi acţiunile TSMC, un colos taiwanez considerat cel mai mare producător de cipuri la nivel mondial, fără de care economia globală n-ar funcţiona. Nu sunt multe astfel de companii în lume.
Producătorii din industrie au fost măturaţi şi ei de valuri. Din Japonia şi până la Londra, de la Seul şi până la Roma, nimic nu a fost iertat de mareea de roşu. Pe Bursa de la Varşovia, cea mai mare scădere au avut-o acţiunile unui producător bulgar de medicamente. La Praga, codaşele sunt două bănci. La Budapesta cel mai spectaculos au căzut un producător de apă îmbuteliată şi un furnizor de servicii de securitate. Toată lumea se întreabă ce se întâmplă şi mai ales de ce. Bursele mici europene, cum sunt cele din Europa de Est, urmează de obicei tendinţele colegelor mai mari, care la rândul lor sunt influenţate puternic de sentimentul de pe bursele de acţiuni americane. Wall Streetul dă tonul pentru că de acolo vin banii. În Asia, cea mai mare Bursă este cea de la Tokyo. Tot ea are şi cea mai mare influenţă.
În Japonia, o economie îmbătrânită şi mult timp în stagnare, cu o populaţie foarte îmbătrânită şi cu perspective demografice sumbre, banca centrală a încercat să producă inflaţie şi a reuşit, dar mai multă decât şi-a propus. De aceea săptămâna trecută a majorat dobânzile, în pofida tendinţei globale, şi a prezentat un plan de inversare a programului de achiziţii de obligaţiuni şi a măsurilor de stimulare în funcţiune de un deceniu. Este al doilea astfel de pas făcut de bancă după 2007. Rezultatul este aprecierea yenului. Iar o monedă mai puternică este toxică pentru o economie bazată pe exporturi.
Produsele companiilor locale devin mai scumpe pe pieţele externe, prin urmare îşi pierd competitivitatea. Bursa de la Tokyo a înregistrat ieri pierderi record, prăbuşindu-se cu peste 12%. Tranzacţionarea a fost oprită temporar deoarece scăderile prea bruşte au declanşat frânele de siguranţă. Banca Japoniei este aşteptată să efectueze încă o majorare de dobânzi anul acesta, dar planurile i-ar putea fi date peste cap de reacţia yenului. În SUA, un raport despre piaţa muncii arată că în iulie angajările au încetinit semnificativ, iar unii analişti văd în acest lucru un semnal că economia americană, cea mai mare din lume, încetineşte mai rapid decât se aştepta lumea. Alţii văd în tendinţa de pe piaţa muncii un indicator că recesiunea americană, care nu este bună pentru burse, este aproape.
O scădere bruscă ar impulsiona banca centrală să taie dobânzile. Sunt analişti care spun că se aşteaptă la o reducere de urgenţă a dobânzii, ceea ce ar semnaliza gravitatea situaţiei din economie. Până acum, economia SUA a evoluat peste aşteptări având în vedere persistenţa dobânzilor mari. Mult timp a fost prognozată, chiar de nume mari, o aterizare dură, care n-a mai venit. De asemenea, de mult timp se vorbeşte de scenariul în care în sectorul american al tehnologiei s-a creat o bulă care inevitabil se va sparge.
Investitorii entuziasmaţi de perspectivele pe care le deschide revoluţia AI au cumpărat fără discernământ acţiuni Nvidia, AMD, Microsoft, impulsionând creşterea capitalizării acestor companii la niveluri pe care vânzările de AI nu le justifică încă. Cele mai recente rezultate financiare au confirmat acest lucru.
Inteligenţa artificială pentru mase mari de oameni şi companii de rând este, totuşi, o tehnologie foarte nouă. În Europa, Germania pare că se apropie şi ea de recesiune pentru că modelul său economic, cu creştere pe baza exporturilor, nu mai funcţionează. Economia germană este cea mai mare din regiune.
De asemenea, mai multe companii mari au raportat rezultate financiare dezamăgitoare şi sunt probleme pe piaţa auto, mai ales pe cea de maşini electrice, un sector în care s-a investit mult. Analiştii îşi sfătuiesc clienţii să stea deocamdată departe de acţiuni deoarece „ajustarea“ de pe burse se va prelungi timp de mai multe zile, în plin sezon de vacanţe şi concedii. Între timp, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu cresc, iar revoluţia din Bangladesh a căpătat dimensiunile unui masacru.
