În timp ce roboţii-oameni din China beau, dansează şi se distrează pe scenă în spectacole uimitoare şi grandioase, cucerind inimi, cei ai Occidentului se pregătesc să se lupte între ei pentru locuri de muncă în fabrici.
Hyundai Motor a început anul cu anunţul că va folosi roboţi umanoizi în fabricile sale începând din 2028. Colosul industrial sud-coreean se mândreşte cu Atlas, un robot cu aspect de om, adică cu cap, trunchi, două mâini şi două picioare, dezvoltat de populara firmă americană Boston Dynamics, pe care a cumpărat-o în 2021. Producătorul american a făcut în ultimele două decenii furori cu maşinării robotizate patrupede şi bipede, cu aspect de om, câine şi felină, modelele de început fiind mai greoaie, iar cele mai recente mai suple şi mai autonome. Cu mers încrezător, capabil să alerge şi să facă salturi, Atlas, a cărui mobilitate este dată de motoraşe electrice, în locul propulsiei hidraulice de acum mulţi ani, pare cel mai reuşit produs. Cel mai important, pare îndemânatic.
Cu Atlas, Hyundai a devenit un lider mondial la roboţi umanoizi. Îi va folosi la asamblarea de automobile. Roboţii pot face munci repetitive fără să se plângă şi fără întrerupere, atâta timp când sunt alimentaţi cu energie şi nu se strică. Avantajul roboţilor umanoizi este că pot face munci diverse, nefiind specializaţi în ceva anume. Cu oamenii este mai complicat.
În Occident, Atlas are un concurent formidabil în Optimus, al companiei Tesla, condusă de miliardarul şi vizionarul om de afaceri Elon Musk. Musk spune că omenirea poate să se pregătească deja de viitorul în care omul nu va mai trebui să muncească pentru că fabricile vor fi ocupate de roboţi. El are deja un plan pentru construirea unui oraş pe Lună şi cucerirea de către om a planetei Marte. Sau poate că va fi Optimus cel care va păşi primul pe Planeta Roşie? Robotul umanoid al lui Musk este la a treia generaţie. Miliardarul intenţiona să-şi înroleze roboţii în fabricile sale în 2025 şi să vândă primele unităţi anul acesta. Însă în prezent în nicio uzină Tesla nu lucrează vreun Optimus. Ei ar fi prezenţi acolo, dar pentru învăţare şi instruire. Îi aşteaptă o bătălie grea.
Analiştii cred că Atlas îi este superior tehnic lui Optimus. Are o capacitate utilă mai mare, este pregătit pentru producţia de masă, iar Hyundai are parteneriate strategice cu Nvidia şi Google DeepMind, creatorii de inteligenţă pentru roboţi. Atlas va ajuta Hyundai să reducă costurile cu forţa de muncă - care reprezintă aproximativ 10% din venituri - prin funcţionarea nonstop şi prin îmbunătăţirea siguranţei şi eficienţei lucrătorilor pe liniile de producţie.
Hyundai este renumit ca producător de maşini ieftine şi fiabile, ceea ce înseamnă că Atlas (titanul din mitologia greacă care poartă pe umerii săi Pământul) se încadrează perfect în filosofia sa de afaceri. Deşi Hyundai nu a prezentat public o strategie de preţuri pentru vânzarea către alţii, Boston Dynamics a anunţat că robotul s-ar putea vinde iniţial pentru 130.000-140.000 dolari - un preţ care permite o rentabilitate a investiţiei în termen de doi ani, scrie Bloomberg. Preţul ar putea scădea cu până la 50% odată ce producţia depăşeşte 10.000 de unităţi, cred specialiştii.
Dacă preţul scade la 100.000 dolari, costul operaţional al Atlas ar fi de aproximativ 5,10 dolari pe oră. Ar fi un salariu mai mic decât salariul minim la nivel federal din SUA, de 7,25 dolari pe oră, şi semnificativ mai mic decât salariul orar obişnuit în fabricile auto, de 20-38 dolari. Un astfel de robot umanoid ar putea înlocui între 3 şi 4 milioane de muncitori pe liniile de asamblare la nivel global când va fi adoptat iniţial, în 2028.
Yoo Jiwoong, analist la Daol Investment & Securities, a remarcat că Atlas iese în evidenţă prin sarcina utilă de 50 kg, comparativ cu capacitatea de 20 kg a Optimus. Rivalii chinezi duc chiar mai puţin. Acest lucru îl face singurul robot umanoid care poate fi implementat în toate unităţile de producţie, inclusiv în fabricile de maşini grele.
Totuşi, Tesla are un avantaj de preţ ca platformă completă care nu necesită ajutor extern, în timp ce Hyundai se bazează pe cipuri Nvidia şi dezvoltatori terţi de inteligenţă artificială.
Dar chiar dacă Tesla produce 1 milion de umanoizi anual până în 2030, nu va fi suficient pentru a satisface cererea globală. Piaţa are nevoie de un al doilea producător pentru a umple golul şi a beneficia de efectele de propagare, iar Hyundai se află în fruntea acestei competiţii.
Cel mai recent videoclip cu Atlas revenindu-şi rapid după o săritură eşuată sau o aterizare imperfectă demonstrează că robotul a atins un nivel la care poate fi trimis la locaţii industriale fără instruire separată la faţa locului. El are capacitatea de a răspunde independent la situaţii neaşteptate în medii reale.
Prin urmare, Atlas îl bate pe Optimus. Însă roboţii umanoizi ai Chinei ştiu arte marţiale, ştiu să danseze, ar fi capabili să concureze la concursurile de atletism şi pe deasupra mai sunt şi beţivi (Drunken Master este deja un film cult chinezesc despre arte marţiale), după cum arată spectacolele date de ei recent şi care au făcut înconjurul lumii. Cât de bine ştiu să muncească roboţii-oameni moderni, rămâne de văzut.
Producătorii chinezi domină în prezent piaţa roboţilor umanoizi, reprezentând marea majoritate a celor aproximativ 13.000 de unităţi livrate la nivel global anul trecut, potrivit firmei de cercetare Omdia. Roboţii umanoizi chinezi sunt, de asemenea, mai ieftini decât modelele fabricate în Occident, Unitree Robotics oferind cel mai recent model al său pentru doar 4.900 dolari, iar AgiBot cerând aproximativ 14.000 de dolari pentru o versiune mai puţin talentată. Spectacolele în sine cu roboţi-oameni dansatori şi luptători sunt o lovitură de marketing şi PR uriaşă. În China, achiziţiile de produse care au legătură cu roboţii efectuate pe platformele de comerţ electronic au explodat rapid. Roboţii chinezi sunt acum binecunoscuţi în întreaga lume. Însă în spatele spectacolului stau tehnologie de vârf, talent uman, capital şi viziune în afaceri.
Prin spectacolele cu roboţi cu coregrafia atent pusă la punct, televizate, dar transmise nu live, ci înregistrate, producătorii chinezi, de fapt start-up-uri, vor să demonstreze posibile aplicaţii comerciale pentru tehnologia umanoidă, argumentând că pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte roboţii ar putea fi un răspuns la deficitul de forţă de muncă din fabrici şi din sectorul serviciilor, scrie Financial Times.
Analiştii avertizează că acest lucru s-ar putea să fie încă departe. Anul trecut, mai puţin de 20% din roboţi chinezi vânduţi au fost utilizaţi în aplicaţii comerciale, cum ar fi producţia sau serviciile, a remarcat analistul Cheng Wang de la Morningstar. Majoritatea au fost folosiţi în divertisment, spectacole, educaţie şi cercetare.
„G1 de la Unitree ar putea fi cea mai bună platformă hardware şi probabil modelul de robot cu cea mai bună capacitate dinamică din lume“, apreciază Marco Wang, expert la Interact Analysis, menţionând că robotul a devenit standardul industriei pentru cercetătorii mişcării bipede.
Robotul-om argintiu prezentat de Galbot împătureşte tricouri, ia o sticlă de apă de pe un raft şi învârte nuci în mâini.
De asemenea, Galbot, susţinut de gigantul chinez al bateriilor CATL, şi-a prezentat robotul ridicând cioburi de la o sticlă spartă, sugerând „integrarea percepţiei, planificării prinderii şi forţei şi preciziei controlate, diferenţiind performanţa de mişcarea pur scenică“, potrivit analiştilor de la Morgan Stanley.
În altă parte, expunerea simultană a sute de „MagicDogs“ de către MagicLab a semnalat că producătorul de roboţi a făcut progrese şi în coordonare. MagicLab îşi promovează modelele mai mari de roboţi-câini ca având utilizări industriale, lăudându-le capacitatea de a transporta încărcături grele şi de a se deplasa pe teren dificil. Şi alte companii, cum ar fi Unitree, au promovat câinii roboţi în scenarii periculoase. Televiziunea de stat a difuzat imagini cu roboţi-lupi folosiţi în exerciţii militare de asalt pe plajă. Cu toate acestea, MagicLab consideră că principala posibilă utilizare a acestui model este sprijinul emoţional, la fel ca un animal de companie. Analiştii de la Morgan Stanley cred că patrupedele ar putea avea succes la clienţi mai rapid decât umanoizii pentru că presupun „un control mai simplu, o stabilitate mai bună şi cazuri de utilizare mai clare, în special ca dispozitive de tip companion cu valoare emoţională“.
Atlas, Omnius şi roboţii kung fu au cu toţii ca punct comun faptul că nu au feţe. Nu au trăsături umane, ci doar aspect. Vedeta unui spectacol de teatru televizat foarte popular în China este o reproducere robotică a actriţei din rolul principal, o celebră comediană care interpretează rolul unei bunici. Sosia robotică are o faţă umană realistă. În această schiţă, notează analiştii de la Morgan Stanley, faţa este adevărata inovaţie, în timp ce robotul semnalează ambiţiile de a implementa umanoizi în roluri de îngrijire şi servicii. „Expresia facială şi prezenţa realistă ar putea deveni un factor diferenţiat în scenariile casnice şi de îngrijire a vârstnicilor, unde empatia, confortul şi tovărăşia pot încuraja adoptarea la fel de mult ca performanţa în îndeplinirea sarcinilor.“
