Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a promis că va transforma preşedinţia, post până acum mai mult onorific, dar pe care l-a atacat ieri în primele alegeri prezidenţiale directe din istoria modernă a ţării, în cea mai prestigioasă funcţie.
Ca premier, Erdogan s-a remarcat prin triplarea şi modernizarea ecomomiei, dar una pe care tinde să o conducă într-o manieră religioasă, prin proiecte de infrastructură, comerciale şi imobiliare considerate de critici megalomane şi prea ambiţioase, şi prin duritatea cu care răspunde opoziţiei, indiferent dacă aceasta vine din partea politicienilor sau a populaţiei.
Turcia este importantă pentru Europa şi pentru restul lumii deoarece este ţară membră a NATO şi aliat important al Washingtonului într-o regiune dezbinată de conflicte armate – Siria, Irak şi Fâşia Gaza la sud şi Ucraina la nord. Preşedintele deja controlează Consiliul de Securitate Naţională şi decide folosirea puterii militare, scrie The Wall Street Journal. Ca preşedinte, Erdogan va numi judecătorii curţii supreme, acum unul dintre ultimele bastioane ale opoziţiei instituţionale la adresa politicilor sale.
Erdogan a dominat scena politică a Turciei mai mult de un deceniu, iar mandatul de preşedinte i-ar putea permite încă un deceniu de hegemonie. El a indicat că, din poziţia de preşedinte, va ţine în continuare din scurt guvernul.
Erdogan a triplat economia Turciei de când a venit la putere în 2003, a promis că o va aduce printre primele zece economii mondiale până în 2023 şi a adus sub control inflaţia, iar mandatul de preşedinte îi aduce, cu siguranţă, timpul necesar respectării angajamentului.
Opozanţii îl acuză însă că şi-a asigurat un avantaj substanţial în alegeri folosindu-se de resursele statului pentru a se promova, că acţionează ca un „dictator” şi că promovează o agendă islamică într-un stat laic. Criticii spun că economia modernă a fost clădită pe datorii şi credite ieftine şi din această cauză creşterea economică, în medie de 7% pe an de când Erdogan a venit la putere, nu este sustenabilă.
Erdogan s-a promovat în campania electorală prin discursuri spectaculoase pe stadioane umplute cu simpatizanţi şi a lansat cu puţin timp înainte de alegeri proiecte spectaculoase precum cel de-al treilea aeroport al Istanbulului şi un tren de mare viteză, iar guvernul turc promite că firmele private vor putea dezvolta proiecte de infrastructură alături de cele publice. Un raport întocmit la solicitarea membrilor opoziţiei politice turce a arătat că TRT, cel mai vizionat canal de televiziune din Turcia, a acordat discursurilor premierului aproape 533 de minute între 4 şi 6 iulie în condiţiile în care în aceeaşi perioadă lui Ekmeleddin Ihsanoglu, un diplomat cu puţină experienţă politică, i-au fost acordate trei minute şi 24 de secunde, iar lui Selahattin Demirtas, un tânăr kurd, doar 45 de secunde.
Premierul a făcut demersuri pentru a putea fi ales preşedinte încă din 2007, când a modificat constituţia ţării pentru ca preşedintele să poată fi ales pentru prima dată în istoria ţării prin vot direct. El a încercat şi să introducă o nouă Constituţie care să acorde puteri mai mari preşedintelui, dar nu a reuşit.
Guvernul Erdogan a trecut cu bine de testul politic de anul trecut, când un protest paşnic împotriva transformării unei zone verzi într-un proiect imobiliar a luat proporţii uriaşe. Demostraţiile au scos în stradă în zeci de oraşe milioane de turci care au protestat împotriva stilului dictatorial al lui Erdogan. Reprimarea din partea autorităţilor a fost violentă, soldându-se cu câţiva morţi.
Guvernul Erdogan a mai fost zguduit de un scandal de corupţie anul trecut în decembrie, care a dus la arestarea mai multor miniştri din cabinetul său, dar nici acest scandal nu l-a clintit din loc pe Erdogan. Cu câteva zile înainte de alegerile municipale de la sfârşitul lunii martie, guvernul turc a blocat siteurile Youtube şi Twitter pentru o scurtă perioadă de timp, declarând că a făcut acest lucruca reacţie la postarea unor clipuri conţinând presupuse discuţii dintre oficiali guvernamentali turci de prim rang, privind posibilitatea de a merge la război împotriva statului vecin Siria, potrivit BBC. Partidul lui Erdogan a câştigat alegerile municipale.
