Erdogan plănuieşte de mult să celebreze 100 de ani de la fondarea republicii turce în 1923 cu vaste proiecte de construcţii, cum ar fi un nou aeroport şi un program estimat la 13 mld. dolari pentru construirea unui canal prin Istanbul.
Însă soarta acestor proiecte, cât şi a întregii economii, va depinde de modul în care va face faţă uneia dintre puţinele forţe constrângătoare ale regimului său rămase. Ambiţiile sale s-ar putea lovi de puterea pieţelor care sunt departe de a fi mulţumite cu modul în care preşedintele turc manageriază economia.
„Erdogan se află în faţa unei dileme uriaşe“, arată Attila Yesilada, analist la GlobalSource Partners. „Trebuie să cheltuiască, dar dacă cheltuieşte, investitorii internaţionali vor boicota pieţele turceşti. Fie va încerca o metodă complet nouă care va băga cu adevărat spaima în pieţe, fie va trebui să facă unele concesii cu privire la aceste proiecte“.
Marile proiecte de construcţii au reprezentat un element definitoriu al mandatului de 16 ani al lui Erdogan. Construcţiile se află de multă vreme la baza creşterii ridicate a economiei turceşti.
„Îl ajută cu alegerile pentru că cetăţenii au acces la servicii mai bune şi transport. Există însă şi un apel emoţional, prin tema legată de redarea măreţei Turciei“, potrivit lui Soner Cagaptay, autor al The New Sultan: Erdogan and the Crisis of Modern Turkey.
Analiştii pun însă la îndoială capacitatea Turciei de a susţine astfel de proiecte într-o perioadă de temeri în creştere privind economia. Erdogan susţine că finanţarea proiectelor nu se face din banii publici.
Multe sunt însă construite prin parteneriate public-privat a căror utilizare a crescut puternic în ultimul deceniu. FMI a cerut recent Turciei să asigure „o selecţie strictă“ a acestor proiecte.
Deprecierea puternică a lirei reprezintă cel mai clar semn al îngrijorărilor pieţelor. Analiştii se tem că cheltuielile ar putea acţiona ca un stimulent într-o perioadă când economia are nevoie să se „răcească“.
Întrebarea este acum dacă Erdogan se va decide să meargă mai departe cu focusul pe creştere sau va permite o perioadă de austeritate şi reformă.
Inan Demir, economist la Nomura, spune că lui Erdogan îi va fi dificil să-şi retragă promisiunile făcute în campanie. Totuşi, dacă acesta nu va apleca urechea la avertismentele pieţelor, acestea ar putea avea o reacţie dură pe care economia turcă nu şi-o permite.
Unii cred că Erdogan, indiferent de cât de puternic ar fi acum, nu va avea de ales decât să accepte realitatea economică. Aceştia atrag atenţia asupra deciziei Turciei de a permite în ultimă instanţă băncii centrale să majoreze dobânzile în pofida opoziţiei preşedintelui.
