Cele mai mari corporatii din Statele Unite au platit anul trecut sume imense de bani firmelor de consultanta financiara pentru servicii diferite de auditul propriu-zis, se arata in rapoartele publicate saptamana trecuta, preluate de cotidianul financiar The Wall Street Journal Europe.
Cifrele anuntate de companii readuc in discutie conflictul de interese care ar putea afecta independenta auditorilor care primesc sume importante de la companiile analizate.
De exemplu, Sprint Corp., unul dintre liderii industriei IT, a platit firmei de consultanta Ernst & Young LLP 2,5 milioane de dolari pentru serviciile de audit si 63,8 milioane de dolari pentru alte servicii, intre care se includ 12,4 milioane pentru conceperea si instalarea unui sistem de informatii financiare.
De asemenea, gigantul General Electric a platit serviciile KPMG cu nu mai putin de 103,6 milioane de dolari, dintre care doar 23,9 milioane au reprezentat comisioane de audit, in timp ce restul de 79,7 milioane de dolari au reprezentat alte costuri.
Insa liderul in ceea ce priveste platile facute companiilor de audit este banca americana JP Morgan & Chase care a adaugat in conturile bancare ale PricewaterhouseCoopers 105,5 milioane de dolari, din care numai 21,3 milioane au reprezentat comisioanele de audit.
Pana de curand, informatiile privind sumele platite de consortiile americane firmelor de consultanta financiara erau strict secrete. Insa, Securities and Exchange Commission (SEC), organismul de reglementare al pietelor financiare din SUA, a aprobat anul trecut o serie de noi reglementari privind independenta auditorilor, care nu s-a bucurat de aprecierea industriei de profil.
De fapt, se ridica o problema: cat de obiectiva poate fi o firma care efectueaza un audit al companiei de la care primeste sume importante de bani pentru alte servicii oferite? Initial, SEC dorea sa interzica firmelor de consultanta financiara sa vanda alte servicii firmelor pe care le auditeaza.
Insa, comisia a renuntat la planurile sale, deoarece nu a reusit sa obtina acordul companiilor din aceasta industrie si a stabilit ca sumele incasate din diversele activitati prestate sa fie facute publice.
De asemenea, SEC a hotarat responsabilitatile comitetelor de audit ale corporatiilor. La sfarsitul saptamanii trecute, companiile au raportat comisioanele platite firmelor de consultanta, conform reglementarilor intrate in vigoare pe 5 februarie.
Toate cele 307 companii incluse in indicele Standard & Poor's 500 au platit si alte sume in afara comisioanelor de audit. In medie, sumele aditionale au fost de trei ori mai mari decat cele aferente serviciilor de audit.
Daca munca de audit a fost rasplatita anul trecut cu 907 milioane de dolari, valoarea celorlalte servicii prestate de institutiile de consultanta s-a ridicat la 2,65 miliarde de dolari, dintre care 492 de milioane au reprezentat serviciile de tehnologie a informatiei.
"Cred ca publicul va fi foarte mirat cand va afla aceste cifre", a declarat Louis Lowenstein, profesor de drept si finante la Universitatea Columbia din New York. Informatiile demonstreaza gradul mare de implicare a firmelor de audit in activitatea clientilor lor.
De altfel, contabilul sef al SEC, Lynn Turner, a afirmat ca se astepta ca valoarea comisioanelor din celelalte activitati sa se ridice la maxim 40% din totalul veniturilor obtinute din serviciile de audit.
Datele publicate arata dezvoltarea rapida a serviciilor de consultanta si a celorlalte afaceri ale firmelor de consultanta, care privesc auditul drept o activitate care aduce pierderi.
Proportiile in care se regasesc comisioanele contrazic declaratiile de anul trecut ale liderilor industriei financiare, care pretindeau ca restrictiile cerute de SEC nu sunt necesare si ca veniturile din alte servicii nu compromit independenta auditorilor.
Institutul American al Contabililor Publici Certificati sustinea ca doar 25% din clientii serviciilor de audit platesc si alte activitati ale firmelor care ii auditeaza.
Al Anderson, senior vicepresedinte al asociatiei, spune ca procentajul anuntat de organizatie era mult mai redus, deoarece se baza pe o definitie mai larga a auditului, decat cea folosita de SEC si pentru ca includea informatii de la toate companiile, nu numai de la cele mari.
Ceea ce este important este faptul ca investitorii stiu acum sumele platite auditorilor de firmele la care sunt actionari, conchide Anderson.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
