Decizia agentiei de rating Standard & Poor's de a reduceratingurile Greciei si Portugaliei a generat o unda de soc pepietele financiare, randamentele obligatiunilor tarilor cu datoriimari crescand puternic. Nici bursele si nici euro nu au avut o zimai buna.
Pe masura ce Grecia este impinsa de piete catre un colapsfinanciar, temerile ca aceasta criza a datoriilor ar puteacontamina intreaga Europa sunt din ce in ce mai mari, scrie The NewYork Times. Investitorii se intreaba daca Portugalia, Spania sauchiar si Irlanda nu vor cadea in aceeasi capcana si nu vor maireusi sa imprumute miliardele de euro necesare pentru a-si acoperichetuielile guvernamentale.
"(Ceea ce se intampla cu Grecia - n. r.) seamana cu LehmanBrothers si Bear Stearns", a avertizat Philip Lane, profesor deeconomie internationala in cadrul Trinity College din Irlanda,referindu-se la rasunatoarele falimente de pe Wall Street care audeclansat criza financiara in 2008. "Nu este vorba neaparat defundamentele Greciei, cat mai mult de reticenta pietelor de a ofinanta", potrivit lui Lane.
Testul din luna mai
Grecia se apropie cu pasi repezi de data de 19 mai, cand trebuiesa ramburseze obligatiuni in valoare de 9 mld. euro catreinvestitori locali si straini, insa nu-si va putea plati datoriilecu ajutorul pietelor de capital, intrucat costurile de finantare auatins niveluri record. Randamentele pentru obligatiunile pe doi aniemise de guvernul de la Atena au urcat ieri la 21,4%, in conditiilein care la inceputul lui decembrie se situau la doar 2%. Aceeasitendinta au urmat-o si titlurile cu scadenta la zece ani, al carorrandament a urcat ieri la 12,51%. Pe de alta parte, obligatiunilepe zece ani ale Spaniei si Portugaliei au ajuns la o dobanda de4,20%, respectiv de 6,29%.
"Sansele ca guvernul elen sa intre in incapacitate de platacresc nu de la zi la zi, ci de la ora la ora. Daca FMI si guverneleeuropene nu vin rapid cu o solutie, estimez ca pietele vor merge inregres destul de repede", a declarat Koen De Leus, economist pentruKBC Securities.
Cele trei tari, care alaturi de Irlanda, un alt "copil-problema"al Europei, au fost regrupate sub acronimul PIGS, inregistreazadeficite bugetare colosale. Daca Grecia are o gaura bugetara de13,6% din PIB, Spania are un deficit de 11,6%, in timp cePortugalia - de 9,4%.
Bursele au recuperat din scaderi
La deschiderea sedintelor de tranzactionarede ieri, toatebursele din Europa au reactionat violent la vestea privindretrogradarea ratingurilor Greciei si Portugaliei, insa ulterior aurecuperat teren. Indicele bursier portughez PSI 20 se depreciaseieri dimineata cu aproape 5%, insa dupa-amiaza revenise la undeclin mult mai moderat, de 0,24%.
Totodata, indicele spaniol IBEX 35 scazuse cu 1,21%, in timp ceindicii francez CAC 40 si german DAX revenisera la o depreciere maimodesta, de 1,44%, respectiv 0,49%.
Moneda euro a avut de asemenea de suferit, dupa ce ieri a atinscea mai slaba cotatie in raport cu dolarul din ultimul an, de1,3145 dolari per euro. Ulterior, moneda unica a urcat usor, panala 1,3197 dolari.
Criza Greciei presupune riscuri deosebite chiar pentru BancaCentrala Europeana (BCE), care accepta obligatiunile tarilor cagarantii pentru imprumuturile acordate bancilor, scrie The WallStreet Journal. Jean-Claude Trichet, presedintele BCE, a declaratinsa ca falimentul Greciei "iese din discutie", potrivit FinancialTimes, iar oficialii europeni au spus ca posibilitatearestructurarii datoriilor acestei tari nu va fi luata inconsiderare in cadrul negocierilor dintre Grecia, UE si FMI.
Germanii si francezii, expusi puternic la crizaGreciei
Sistemul bancar elen nu este singurul care ar putea avea partede turbulente puternice. Institutiile bancare franceze au oexpunere de aproape 80 mld. euro pe Grecia, fiind urmate de celegermane, cu o expunere de 45 mld. euro, potrivit BanciiReglementelor Internationale. Banca germana Hypo Real Estate arecea mai mare expunere, de 9,1 mld. euro, fiind urmata deCommerzbank, care detine obligatiuni elene in valoare de 4,6 mld.euro.
Daca luam in calcul expunerile cumulate pe Grecia, Portugalia siSpania, tot bancile germane si franceze au de infruntat cele maimari riscuri, avand expuneri de 226 de miliarde de euro, respectiv210 miliarde de euro.
Scenarii pentru Grecia: incapacitatea de plata este putinprobabila
Pietele financiare pariaza din ce in ce mai mult pe ideea caGrecia va fi nevoita sa-si restructureze datoriile, in caz contrarurmand sa intre in incapacitate de plata intr-un orizont de timpmediu catre lung, chiar daca va primi sprijin din partea zonei eurosi a FMI, scrie agentia de presa Thomson Reuters. Analistii siinvestitorii au scos in evidenta o serie de scenarii posibilepentru cazul in care Grecia nu va reusi sa-si rambursezeobligatiunile scadente. Ce complica situatia este faptul ca o seriede investitori au pariat deja pe falimentul Greciei prinintermediul instrumentelor CDS, astfel ca sunt direct interesati caun astfel de eveniment sa aiba loc.
Spania: Venituri mai mari la buget si cheltuieliguvernamentale mai mici
Guvernul spaniol spune ca situatia veniturilor sale fiscale ainceput sa se redreseze, iar planurile de reducere a uriasuluideficit bugetar avanseaza, insa temerile privitoare la platilemasive ale tarii in contul asigurarilor de somaj au continuat sa seintensifice, scrie Wall Street Journal.
Pe fondul temerilor in crestere ca si alte tari cu un nivelridicat al datoriilor s-ar putea confrunta cu o criza de genulcelei din Grecia, veniturile fiscale ale Spaniei au urcat cu 0,8%in primul trimestru fata de aceeasi perioada a anului trecut, primacrestere din doi ani. Cresterea a survenit in conditiile in careguvernul a eliminat treptat stimulentele fiscale, iar economia adat semne de stabilizare.
In acelasi timp, cresterea cheltuielilor s-a temperat la 13% inprimele trei luni ale anului de la 16% in perioada similara aanului trecut. Spania resimte in continuare puternic efectelestoparii boom-ului din constructii. In 2009, deficitul bugetar alacesteia s-a ridicat la 11,2% din PIB, iar Uniunea Europeana i-aimpus drept termen limita pentru reducerea acestuia la 3% anul2013.
Conform ministrului adjunct de finante Carlos Ocana, guvernulspaniol va publica "in saptamanile urmatoare" detalii suplimentareprivitoare la planul sau de reducere a costurilor salariale dinsectorul public cu 1,9% din PIB pana in 2013 si cu privire la alteplanuri de diminuare a costurilor.
In plus, a declarat acesta, guvernul trebuie sa puna in aplicareplanul de reformare a pietei muncii. Nivelul de peste 20% atins desomaj indica faptul ca una din cele mai mari cheltuieli aleguvernului, beneficiile de somaj, vor continua sa creasca.(Catalina Apostoiu)
Portugalia: Adoptarea euro a pus in umbra si aamplificat problemele tarii
Cu o crestere puternica, inflatie si deficite in scadere,Portugalia parea sa demonstreze cum o moneda comuna poate uni oregiune cu diferente mari. Decizia Standard & Poor's de areduce ratingul de credit al tarii la inceputul acestei saptamani adezvaluit insa brusc o alta realitate: in loc sa asigure directiatarii catre crestere economica, euro pare sa fi indepartat tara deaceasta cale, scrie Wall Street Journal.
"Aderarea la euro trebuia sa fie prima reforma", spune JorgeBraga de Macedo, ministru de finante la inceputul anilor '90. Inschimb, "a fost ultima".
Economia portugheza a avansat cu numai 0,5% pe an din 2001,jumatate din media zonei euro.
A fost una din economiile europene care s-a contractat lasfarsitul anului 2009.
Reactia lenta a autoritatilor portugheze in a tine in fraucheltuielile publice a contribuit intre timp la crestereadeficitelor. Portugalia este singura tara care a primitavertismente privitor la depasirea deficitelor din partea UE detrei ori.
Autoritatile de la Lisabona "nu au mentinut disciplina fiscala"dupa adoptarea euro, spune Macedo.
Portugalia are datorii guvernamentale mai mici decat Grecia sialte tari europene. Deficitul sau bugetar este cel mai scazut dinrandul tarilor mai vulnerabile din zona euro, situat la 9,4% dinPIB. Totusi, Portugalia ofera o privire asupra a ceea li s-ar puteaintampla economiilor din jur prin prisma oportunitatilor reduse dereparare a bilanturilor. Spania, Grecia si chiar Irlanda risca saurmeze calea de crestere lenta a Portugaliei, spun economistii,afectand si mai mult zona euro. (CatalinaApostoiu)
Negocierea datoriilor
Probabilitate: extrem de mare pe termen mediu-lung
Investitorii ar putea pierde 20 pana la 40 de procente dinvaloarea obligatiunilor, potrivit calculelor efectuate de uniianalisti.
Impact asupra pietei: Randamentele obligatiunilor emise detarile puternic indatorate (Irlanda, Portugalia, Spania) din zonaeuro ar putea creste considerabil, iar moneda euro ar putea scadeapana la o cotatie de 1,15 dolari, nivel ultima data atins in2005.
Restructurarea unilaterala
Probabilitate: extrem de mica
Grecia ar putea impune creditorilor sai reesalonarea datoriilor,fie prin extinderea maturitatii obligatiunilor, fie prin reducerearambursarilor, fara a fi incheiat a priori un acord cu acestia.
Impact asupra pietei: Moneda euro ar fi si mai puternicafectata, in conditiile in care pietele ar incepe sa creada din cein ce mai mult in dezintegrarea zonei euro. Randamenteleobligatiunilor pentru statele indatorate ar exploda.
Incapacitate de plata
Probabilitate: extrem de mica
Intrarea in incapacitate de plata ar insemna excluderea Grecieide pe pietele de capital, asa cum s-a intamplat in 2001 cuArgentina. Aproximativ 70% din datoriile Greciei sunt detinute decreditori straini, in special din zona euro si, in cadrul acesteia,in mod deosebit de institutii financiare germane si franceze.
Impact asupra pietei: Euro s-ar putea deprecia pana subparitatea cu dolarul, iar randamentele obligatiunilor din zona euroar creste atingand noi recorduri.
De unde vin banii si cat de repede
Tarile din zona euro sunt pregatite sa ofere Greciei un ajutorcomun de 30 mld. euro, insa cat de repede va primi guvernul de laAtena acesti bani depinde de procedurile legale de aprobare dinfiecare stat in parte, potrivit agentiei de presa ThomsonReuters.
Germania - 8,4 mld. euro
Printr-o procedura parlamentara accelerata, Germania ar puteavota pe 7 mai legea prin care sa acorde ajutor Greciei, potrivitministrului german de finante.
Franta - 6,3 mld. euro
Contributia trebuie aprobata de ambele camere ale Parlamentuluifrancez, insa guvernul vrea sa accelereze procesul astfel ca panape 10 mai ajutorul sa poata fi acordat Atenei. Hexagonul vamobiliza in 2010 3,9 mld. euro pentru Grecia.
Italia - 5,5 mld. euro
Ajutorul trebuie autorizat printr-un decret de guvern, caretrebuie ulterior aprobat de ambele camere ale Parlamentului in celmult 60 de zile.
Spania - 3,7 mld. euro
Este necesara aprobarea Parlamentului inainte ca sprijinulfinanciar sa fie acordat. Un oficial guvernamental de la Madrid adeclarat insa ca Spania va oferi banii atunci cand Grecia va aveanevoie.
Olanda - 1,8 mld. euro
Acordul Parlamentului este obligatoriu, insa majoritateaparlamentarilor si-au exprimat deja sustinerea fata de planul desprijinire a Greciei.
Belgia -1,07 mld. euro
Guvernul belgian a aprobat deja proiectul de lege in ceea cepriveste fondurile destinate Greciei si acesta urmeaza sa fieprezentat spre aprobare Parlamentului.
Austria - 858 mil. euro
Ajutorul trebuie aprobat de ministrul de finante Josef Proell,dar si de cancelarul austriac Werner Faymann. Proell a spus casprijinul va fi disponibil abia dupa ce Grecia va indepliniconditiile impuse de FMI si de tarile din zona euro.
Portugalia - 770 mil. euro
Ministrul de finante de la Lisabona a declarat ca imprumutuldestinat Greciei va fi prezentat spre aprobare Parlamentului, insanu a fost fixata nicio data exacta in acest sens.
Finlanda - 550 mil. euro
Problema ajutorului urmeaza sa fie discutata de Parlamentulfinlandez la inceputului lunii mai.
Irlanda - 490 mil. euro
Contributia Irlandei are nevoie de un anumit cadru legislativnational, insa guvernul a aprobat deja constituirea acestuia.
Slovacia - 310 mil. euro
Nu este inca cert daca este nevoie de aprobareaParlamentului.
Slovenia - 144 mil. euro
Imprumutul este asteptat sa fie autorizat de Parlament spresfarsitul lui mai sau la inceputul lunii iunie.
Luxemburg - 80 mil. euro
Cipru - 60 mil. euro
Malta - 30 mil. euro
Pe scurt
- FMI a anuntat ca ar putea da Greciei mai multi bani, majorandcu pana la 10 mld. euro ajutorul acordat statuluisud-mediteranean.
- Banca americana Goldman Sachs avertizeaza ca ajutorul necesarGreciei poate ajunge la 150 mld. euro, esalonat pe o perioada detrei ani.
- In cazul in care situatia se agraveaza, BCE ar putea apela la"varianta nucleara" de a interveni direct pe piete pentru aachizitiona obligatiuni guvernamentale, crede Jacques Cailloux,economist-sef al Royal Bank of Scotland.
- Presedintele UE, Herman van Rompuy, a declarat ca vrea saorganizeze pe 10 mai un summit al tarilor din zona euro, in cadrulcaruia sa puna la punct ultimele detalii privind ajutorul destinatGreciei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
