În condiţiile în care valurile de căldură extremă se multiplică în Europa, un studiu recent atrage atenţia asupra vulnerabilităţii mai multor sectoare strategice în faţa temperaturilor extreme. O chestiune de suveranitate pe care liderii trebuie s-o abordeze rapid, notează
Les Echos. Realizat de firma franceză de consultanţă Sia Partners, studiul analizează 365 de situri industriale aparţinând a 29 de grupuri din cinci sectoare deosebit de reprezentative: oţel, rafinare, sticlă, ciment şi amoniac. Comparând amplasarea şi funcţionarea acestora cu proiecţiile climatice ale IPCC (Grupul Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climei), Sia a ajuns la o concluzie înfricoşătoare: 80% dintre acestea vor fi „expuse puternic“ valurilor de căldură până în 2030. Acest procent creşte la 95% până în 2050. Deşi datele par alarmante, nu există motive de panică deocamdată. „Companiile au încă timp să se adapteze la această provocare majoră. În ultima vreme, se observă o conştientizare reală a liderilor cu privire la această problemă“, dă asigurări Stéphanie Ruaudel, specialist în energie şi mediu în cadrul Sia şi responsabilă pentru raport. Potrivit acesteia, prioritatea pentru aceste întreprinderi este de a realiza un diagnostic de vulnerabilitate, bazându-se pe experţii din sector şi pe valorificarea datelor, pentru a studia provocările ce trebuie abordate la fiecare locaţie. Însă problema nu se limitează la locaţie în sine. „Poţi avea aer condiţionat şi o izolaţie bună în fabrica ta, dar dacă şcolile copiilor angajaţilor tăi sunt închise şi transportul public nu funcţionează, aceştia nu vor putea ajunge la muncă“, explică Stéphanie Ruaduel. „Nu este vorba doar de un amplasament industrial. Un întreg ecosistem va trebui să se adapteze. Este un efort colectiv care trebuie întreprins în întreaga regiune“.
Asta deoarece consecinţele acestor valuri de căldură pot fi considerabile. „Un val de căldură poate scoate definitiv din uz utilajele. Iar o inundaţie în depozite poate distruge tot stocul. Trebuie să realizăm că un fenomen climatic care durează două sau trei zile poate avea consecinţe grave pe parcursul mai multor luni“.
Acest lucru reprezintă un pericol în plus pentru sectoarele strategice, deja afectate de concurenţa chineză. „Dacă Europa nu-şi protejează capacităţile de producţie în faţa schimbărilor climatice, dependenţa de puterile industriale concurente va creşte“, avertizează studiul.
Deoarece China beneficiază de un teritoriu mai extins, acces mai facil la materii prime, o infrastructură mai nouă şi prin urmare mai bine adaptată şi un sistem de planificare extrem de sofisticat, aceasta are deja un avantaj distinct faţă de Europa, care, în plus, se încălzeşte mai rapid decât media globală.
Studiul avertizează că drept urmare, Bătrânul Continent trebuie să reacţioneze. Însă climatul economic sumbru nu este încurajator.
Potrivit Stéphaniei Ruaduel, companiile încep să construiască echipe interne pentru a face faţă acestei provocări, dar finanţarea este încă prea limitată. „Este foarte dificil pentru grupuri deja slăbite, dar trebuie să reacţionăm pentru a evita intrarea într-un cerc vicios. Pentru că, cu cât companiile se adaptează mai puţin, cu atât vor fi mai puţin competitive în viitor“.
Cătălina Apostoiu
