La câteva zile după ce acţiunile Nike au scăzut cu 11% într-o dimineaţă din decembrie, acestea au primit un impuls de la cineva care cunoaşte foarte bine compania: Tim Cook, director al Nike şi CEO-ul Apple. Acesta a cumpărat acţiuni Nike de 2,9 milioane dolari, prima sa astfel de achiziţie în decursul celor două decenii de când este membru al boardului Nike.
Cook nu a fost singurul oficial al Nike care a făcut o astfel de mişcare, iar acestea par să fi avut efect: la o lună după achiziţia lui Cook, acţiunile Nike au urcat înapoi la 65 de dolari, preţul la care se situau înainte de scăderea din decembrie.
Însă lucrurile nu merg la fel de bine întotdeauna. Când executivii şi membrii de board ai companiilor fac achiziţii importante de acţiuni, investitorii iau acest lucru drept semn că insiderii cred că acţiunile sunt subevaluate şi că vor creşte. Dacă acest lucru are efect sau oferă doar un impuls de moment este o altă poveste.
Pentru a afla cât de des o nimeresc insiderii, The Wall Street Journal a analizat aproximativ 1.400 de achiziţii raportate public de insideri de la companii incluse în indicele S&P 500 în decursul ultimilor cinci ani. Din 2020, insideri de la 327 dintre acestea au cheltuit în total 3,7 miliarde de dolari pe achiziţii de acţiuni de peste 100.000 de dolari fiecare, relevă datele firmei de cercetare Verity.
Majoritatea achiziţiilor au fost făcute după ce preţul acţiunilor scăzuse în ultimele 30 de zile. În astfel de cazuri, executivii şi directorii cumpără adesea acţiuni în grup pentru a-şi amplifica votul de încredere în strategie.
Strategia funcţionează în general, dar până la un punct. Preţurile acţiunilor au urcat în medie cu 2% pe lună după achiziţiile respective, însă redresarea acestora a tins să se estompeze după aceea. Doar 15% şi-au revenit în întregime.
„Efectul se estompează oarecum”, arată Ben Silverman, director de cercetare la Verity, cu privire la semnalul de încredere pe care achiziţiile realizate de insideri îl transmit pieţei.
În cazul Nike, preţul acţiunilor a scăzut din nou ulterior, În cazul Intel şi Netflix, astfel de achiziţii au avut rezultate amestecate.
