Business Internaţional

„Este un dezastru de necrezut“: Fără politici coerente pronatalitate şi dacă exodul populaţiei nu este oprit, naţiunile din Europa de Est se îndreaptă pe tăcute spre extincţie

Cel mai recent recensământ din Bulgaria a confirmat că oraşe mari din judeţele sărace, cum este Vidin, au pierdut un sfert din populaţie în zece ani.

Cel mai recent recensământ din Bulgaria a confirmat că oraşe mari din judeţele sărace, cum este Vidin, au pierdut un sfert din populaţie în zece ani.

Autor: Bogdan Cojocaru

17.01.2022, 21:53 4077

În timp ce preşedintele Vladimir Putin ameninţa cu război Ucraina, Rusia trecea prin cel mai mare dezastru care poate lovi o naţiune pe timp de pace. Din octombrie 2020 şi până în septem­brie 2021, această ţară a pierdut aproape un mi­lion de locuitori în ceea ce este cel mai mare de­clin natural al populaţiei de după al Doilea Război Mondial. Pandemia a contribuit la el, dar n-a făcut decât să acutizeze o tendinţă apă­rută după destrămarea URSS şi care va con­ti­nua mult timp de-acum încolo. De aceea Rusia lui Putin, în timp ce-şi încordează muşchii ca să sperie Occidentul, se micşorează pe dinăuntru.

Însă declinul demografic macină fără zgomot şi ireversibil mai toate naţiunile est-europene, deşi unele au de mai mulţi ani politici profamilie şi de încurajare a naşterilor.

În ultimele săptămâni, mai multe institute de statistică din regiune au publicat rezultatele celor mai recente recensăminte, iar concluziile sunt demoralizatoare. Spre exemplu, populaţia Ungariei a înregistrat anul trecut cu cea mai accentuată scădere din ultimii 150 de ani ca efect al deceselor cauzate de pandemia de Covid-19. Aceasta cu toate că numărul de naşteri a fost cel mai mare din ultimul deceniu, potrivit Telex.

Dar nu doar pandemia şi diferenţa mare dintre numărul de decese şi cel al naşterilor contribuie la tendinţa de depopulare a regiunii, ci şi exodul locuitorilor spre alte ţări. În Croaţia, populaţia s-a micşorat cu aproape 10% în ultimul deceniu, principala cauză fiind migraţia.  Bulgaria, cea mai săracă economie din UE, dar şi cea mai depopulată ţară, a pierdut 11,5% din populaţie. Recensământul, lovit de probleme tehnice, cum ar fi refuzul unora de a participa, de carantine sau de atacuri cibernetice, a confirmat că în unele din oraşele mari din judeţele sărace, cum ar fi Vidin, mai mult de un sfert din populaţie a dispărut. 

Institutul de statistică al Poloniei, cea mai mare economie din Europa de Est, a avertizat că ţara se îndreaptă spre o criză demografică, populaţia urmând să se diminueze cu 4,4% până în 2050. În doar patru ani, Polonia va pierde aproape un milion de locuitori, iar această ţară are una dintre cele mai generoase politici de încurajare a natalităţii din regiune.

Rata de fertilitate este proiectată să se îmbunătăţească, dar foarte puţin. Declinul demografic merge mână în mână cu îmbătrânirea populaţiei, iar acest lucru înseamnă presiuni din ce în ce mai mari pe forţa de muncă şi pe bugetele naţionale.

În Polonia, anul trecut, la fiecare 1.000 de persoane cu vârstă de muncă existau 390 de persoane trecute de vârsta de pensionare şi 698 de persoane cu vârstă ce nu permite munca (copii, tineri), scrie The First News, citând datele statistice.

Până în 2026, însă, numărul de persoane trecute de vârsta de pensionare va urca la  434, iar cel al persoanelor cu vârstă ce nu permite munca la 737.

 Institutul de statistică polonez arată în analiza sa că la actuala traiectorie demografică până în 2050 Polonia va pierde 4,4 milioane de persoane.

„Pe termen scurt, nu este de aşteptat vreo schimbare semnificativă care să garanteze o evoluţie demografică stabilă“, spune analiza citată. De asemenea, institutul de statistică nu anticipează vreo îmbunătăţire în numărul naşterilor.

„Rata redusă a fertilităţii cu care ne confruntăm de mai bine de un sfert de secol va avea un impact negativ şi asupra numărului de naşteri şi va fi, evident, un număr mai mic de femei cu vârsta potrivită pentru a naşte.“ Dar avertismentul venit din Polonia este valabil pentru toată regiunea.

 În Ungaria, care are o politică pro-natalitate închegată şi de mult timp, numărul de naşteri a atins anul trecut cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. În 2021 s-au născut 93.000 de copii. Însă acest număr este insuficient pentru a compensa numărul record de decese „ 150.000, cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial.  Rezultatul este că populaţia a scăzut cu 60.000 de persoane în 2021, cel mai puternic declin din 1876. Numărul de decese este în cea mai mare parte efectul pandemiei de Covid. Iar acum Ungaria este pe locul patru în lume la numărul de decese cauzate de Covid per capita, după Peru, Bulgaria şi Bosnia.

De asemenea, Ungaria are una dintre cele mai scăzute speranţe de viaţă din UE, dar aşa au şi Bulgaria şi România. În plus, Ungaria, ca majoritatea ţărilor est-europene, are politici foarte stricte privind migraţia. Predicţiile de dinainte de pandemie arătau că populaţia ungară s-ar putea reduce cu 20-30% până la finalul secolului. Covid s-ar putea să fi accelerat tendinţa.

În Bulgaria, criza demografică are aspecte dramatice. Tendinţele de dinainte de pandemie arătau că în UE naţiunea bulgară se îndreaptă cel mai rapid spre dispariţie. Datele ultimului recensământ spun că Bulgaria a pierdut peste 844.000 de oameni, sau 11,5% din populaţie, în ultimii zece ani. „Este cea mai dramatică scădere de până acum“, spune Magdalena Kostova, specialist la institutul de statistică bulgar. „Îmbătrânirea populaţiei este o altă tendinţă de durată.“

În prezent, 24% din populaţie are peste 65 de ani şi doar 14% sunt sub 14 ani.  Croaţia este ultima ţară membră a UE. În urmă cu zece ani, acolo trăiau 4,2 milioane de persoane. În 2021, populaţia se redusese la 3,8 milioane. „Este un dezastru de necrezut pentru Croaţia“, spune pentru televiziunea N1 Stjepan Sterc, expert în demografie.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO