Băncile greceşti din Grecia au sângerat atât de mult capital încât subsidiara turcească a National Bank of Greece, Finansbank, a ajuns să aibă o capitalizare de piaţă mai mare decât cea a companiei-mamă. Carnagiul de pe bursă nu este singura problemă a Atenei devenită clară ieri: industria este decimată de controalele de capital. Producţia uzinelor, care are o pondere de 10% în economie, a ajuns în iulie la cel mai redus nivel din istorie.
De asemenea, bancnotele aflate în circulaţie în Grecia s-au dublat faţă de decembrie, semn că grecii preferă ca mai degrabă să-şi ţină banii acasă decât în bănci, de orice fel ar fi acestea.
Revenind la bursa de la Atena, acţiunile cotate aici au picat cu până la 23% în primele ore de tranzacţionare, cel mai abrupt declin din istorie. Scăderea a încetinit la 17% la mijlocul sesiunii. Însă băncile şi-au continuat căderea liberă, cu acţiunile celor patru mari jucători – Piraeus Bank, Alpha Bank, National Bank of Greece (NBG) şi Eurobank scăzând cu 30%.
National Bank of Greece
Pentru NBG, scăderea înseamnă că i-a mai rămas capital pe piaţă de doar 2,97 de miliarde de euro. Capitalizarea de piaţă a Finansbank este de trei miliarde de euro. Subsidiara este doar a şaptea bancă în funcţie de mărime cotată la Borsa Istanbul, scrie Bloomberg. Situaţia este uimitoare având în vedere că Turcia este o ţară impotmolită într-o criză politică, având în vedere că la mai bine de 50 de zile de la alegerile generale încă nu are guvern final, iar cabinetul interimar trebuie să gestioneze economia în condiţiile în care ţara luptă pe două fronturi, contra kurzilor şi contra ISIS.
„Diferenţa dintre capitalizarea de piaţă a NBG şi cea a subsidiarei turceşti Finansbank subliniază că starea de haos şi confuzie continuă să domine în Grecia”, a explicat Stuart Hackett, trader la casa turcească de brokeraj Oyak. Lira turcească a pierdut 7% din valoare anul acesta astfel că moneda în care sunt tranzacţionate acţiunile Finansbank este printre puţinele din clubul valutelor importante care s-au depreciat faţă de euro anul acesta. Această situaţie pune o lumină şi mai sumbră pe evoluţia NBG. Finansbank, cu un câştig de 318 milioane de euro, a adus anul trecut NBG la un profit de 66 milioane de euro.
Amploarea fugii investitorilor de pe bursa de la Atena arată aploarea crizei pe care premierul Alexis Tsipras încă o are în faţă în condiţiile în care acesta negociază cu creditorii după şase luni de tactici de intimidare reciprocă al treilea program de bailout pentru economia grecească. Aceste luni au pus presiuni fără precedent pe economia grecească şi pe sistemul financiar.
Bursa a fost închisă în urmă cu cinci săptămâni, când Tsipras a pus capăt discuţiilor cu creditorii şi le-a cerut grecilor să voteze dacă acceptă sau nu condiţiile de bailout cerute de zona euro. Acţiunile cotate pe bursa de la Atena şi-au pierdut aproximativ 85% din valoarea cumulată din 2007.
„Este ca în Iad“
Traderii de la Atena spun că piaţa nu a putut funcţiona bine din cauza multiplelor suspendări, provocate de picajul preţurilor. Ei se aşteaptă ca scăderile să continue în următoarele zile, după care situaţia de pe bursă se va calma.
„Este un dezastru total, este ca în iad aici. Nu poţi avea o bursă funcţională dacă ai şi controale de capital. Mergem înainte, dar cu paşi mici şi rari”, explică Stavros Kallinos, analist la Guardian Trust.
Traderii greci pot să cumpere acţiuni, obligaţiuni şi produse financiare derivate doar cu bani noi precum fonduri transferate din străinătate sau veniturile din vânzări viitoare de acţiuni şi balanţa conturilor de investiţii deţinute la casele greceşti de brokeraj, potrivit regulilor ministerului de finanţe.
În schimb, nicio astfel de restricţie nu se aplică investitorilor străini dacă aceştia erau activi pe piaţă înainte de închiderea bursei. Ei sunt liberi să vândă sau că cumpere, să importe banii rezultaţi din activitatea de trading sau să-i transfere în străinătate.
„Restricţiile de tranzacţionare impuse jucătorilor greci probabil încetinesc revenirea acţiunilor din alte sectoare în afară de cel bancar”, spune Nikos Kyriazis, trader la NBG Securities.
Aparent, băncile europene nu au scăpat de tot de expunerea la Grecia. Banca britanică HSBC a raportat un „writedown” (reducerea contabilă a valorii activelor) de 92 de milioane de dolari în privinţa creditelor acordate pe piaţa grecească.
Analiştii se aşteaptă ca, din cauza efectelor restricţiilor de capital impuse de guvern pentru a-i împiedica pe greci să-şi scoată banii din bănci şi din ţară şi a jumătate de an de incertitudini legate de statutul ţării în zona euro, Grecia să reintre în recesiune anul acesta după o revenire de scurtă durată dintr-o perioadă de şase ani de contracţii.
Încrederea consumatorilor şi oamenilor de afaceri în economie înregistrat în iulie a cincea scădere lunară consecutivă şi a ajuns la minimul din octombrie 2012.
Şeful ELSTAT, institutul de statistică al Greciei, a renunţat la funcţie
Directorul ELSTAT, institutul de statistică al Greciei, a respins propunerile de extindere a mandatului, care a expirat la sfârşitul săptămânii trecute, ceea ce complică negocierile de bailout ale Atenei cu creditorii internaţionali, scrie Reuters. Andreas Georgiou (foto), un statistician cu experienţă la Fondul Monetar Internaţional, a fost numit ca şef al ELSTAT în 2010, la câteva luni de la declanşarea crizei datoriilor, în efortul Atenei de a reclădi credibilitatea statisticilor greceşti. Georgiou ar fi putut rămâne la şefia institutului până când ar fi fost numit un înlocuitor. El a declarat însă că nu vrea ca ministerul de finanţe să îi înnoiască mandatul şi că plecarea este o alegere personală.
El a explicat că, împreună cu echipa sa, au făcut eforturi să facă biroul de statistică independent, imparţial, obiectiv şi transparent chiar dacă împotrtiva sa au fost lansate „acuzaţii total lipsite de fundament”.
În 2013, un procuror l-a acuzat pe Georgiou şi pe alţi doi angajaţi ai agenţiei că au falsificat date fiscale din 2009. Un fost angajat al ELSTAT a susţinut că Georgiou a „umflat” datele privind deficitul bugetar pentru a justifica introducerea măsurilor de austeritate. Georgiou a negat acuzaţiile, care au fost retrase în luna următoare. În anii de dinaintea aderării la zona euro (Grecia a intrat în zona euro în 2001 ca membru fondator), Grecia a raportat un deficit bugetar fals, mai mic decât cel real.
Acţiunile cotate pe bursa de la Atena şi-au pierdut aproximativ 85% din valoarea cumulată din 2007.
Străinii, în special americanii şi britanicii, se înghesuie să-şi cumpere case de vacanţă pe insulele greceşti
Cererea pentru locuinţe de vacanţă pe cele mai populare insule greceşti, Myconos şi Santorini, a rămas, în pofida crizei financiare din ţară, uriaşă mulţumită aproape exclusiv cumpărătorilor străini care profită de schimbul valutar favorabil. Printre cei mai activi cumpărători sunt cetăţeni britanici şi americani, scrie publicaţia grecească Kathimerini.
„Diferenţele faţă de restul pieţei este atât de mare încât uneori ne întrebăm dacă aceste lucruri se întâmplă în Grecia sau în altă ţară”, spune un agent imobiliar.Deprecierea euro în raport cu dolarul american şi lira sterlină face piaţa imobiliară grecească atractivă în special pentru cumpărătorii americani şi britanici.
Ei profită nu doar de reducerea considerabilă a preţurilor locuinţelor de vacanţă, care sunt mai ieftine cu 40-50% faţă de 2008, an de boom economic, dar şi de creşterea notabilă a puterii lor de cumpărare (de aproximativ 20%) cauzată de diferenţele de curs valutar. Preţurile locuinţelor de vacanţă din insulele Ciclade au scăzut cu 3% în prima jumătate a anului şi cu 10,4% anul trecut, potrivit unui studiu efectuat de Geoaxis. Dacă din calcul sunt excluse insulele Myconos şi Santorini, scăderea este şi mai mare.
