• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
Business Internaţional

Estul Europei, încă imun la turbulenţele globale. Germania, mai aproape de recesiune. Diferenţa o fac stimulentele. Ungaria, România şi Cehia au depăşit aşteptările, deşi o decelerare mai pronunţată urmează probabil

Estul Europei, încă imun la turbulenţele globale. Germania, mai aproape de recesiune. Diferenţa o fac stimulentele. Ungaria, România şi Cehia au depăşit aşteptările, deşi o decelerare mai pronunţată urmează probabil

Cancelarul german Angela Merkel insistă că nu sunt necesare stimulente fiscale chiar în condiţiile în care cea mai mare economie europeană se contractă

Autor: Catalina Apostoiu

14 aug 2019 1642

Economiile estice ale Uniunii Europene au urmat o tendinţă de încetinire în trimestrul trecut împreună cu restul blocului, însă un boom al locurilor de muncă şi cheltuielile guvernamentale le-au ajutat să reziste în faţa turbulenţelor globale care au trimis Marea Britanie şi Germania în scădere. Cât priveşte Germania, noi date sugerează că cea mai mare economie a Europei s-ar putea îndrepta către recesiune. Guvernul german respinge în continuare apelurile de a da drumul la cheltuieli.

Pentru prima dată din 2016, ritmul de creştere economică a încetinit în toate cele şase ţări est-europene care fac raportări simultan. Şi totuşi, Ungaria, România şi Polonia conduc la capitolul creşteri în UE, potrivit datelor privind PIB-ul pe trimestrul doi publicate ieri, scrie Bloomberg. Toate aceste ţări au afişat creşteri de peste 4% faţă de perioada similară a anului trecut.

Ungaria, România şi Cehia au depăşit aşteptările, deşi o decelerare mai pronunţată urmează probabil.

„Trebuie să existe o oarecare încetinire, este puţin probabil ca aceste rate de creştere să se menţină“, arată Zoltan Arokszallasi, analist la Erste Bank Group din Viena.

În condiţiile în care războiul comercial mondial erodează producţia la nivel mondial, iar Brexitul dă o lovitură în plus Uniunii Europene, estul blocului devansează ţările mai avute din vest. Spre deosebire de Germania, unde declinul economic sporeşte presiunile asupra guvernului cancelarului Angela Merkel de a da drumul la stimulente fiscale, guvernele din Varşovia până în Budapesta investesc puternic în economie.

Europa Occidentală nu este imună la încetinirea economică resimţită la nivel mondial. Germania, cu economia sa orientată către exporturi, este una dintre cele mai afectate ţări, scrie Deutsche Welle.

Potrivit biroului federal de statistică al ţării, PIB-ul german s-a contractat cu 0,1% în trimestrul doi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, amplificând temerile că ţara s-ar putea îndrepta către recesiune.

Carsten Brzeski, economist-şef al ING, spune că declinul din T2 nu reprezintă o surpriză. „Ideea este că economia germană se află mai mult sau mai puţin în stagnare din vara anului 2018“, a declarat acesta pentru DW după publicarea datelor.

„Asta nu înseamnă că sunt motive de panică, dar este sigur că un deceniu de aur a ajuns la final în Germania. Întrebarea crucială este dacă guvernul german va lăsa totul în voia lui Donald Trump sau va acţiona oferind stimulente fiscale.“

Temerile acestuia sunt împărtăşite de un număr de lideri din industria germană, inclusiv de repre­zentanţi ai Federaţiei Industriei Germane (BDI).

Experţii pun declinul trimestrial pe seama unei scăderi a exporturilor, sectorul manufacturier al ţării suferind o lovitură dură legată de nesiguranţa privind conflictul comercial dintre SUA şi China şi posibilul impact al unui Brexit dur.

Ceea ce analiştii consideră extrem de îngrijorător este faptul că un pilon pe termen lung al economiei germane, consumul intern, ar putea începe să se clatine. Deocamdată, cererea rămâne destul de robustă pe fondul ratei record a ocupării forţei de muncă, majorărilor salariale din multe sectoare ale economiei şi costurilor reduse de finanţare.

Brzeski de la ING crede că actualul declin poate fi depăşit, nefiind la fel de dramatic precum cel înre­gis­trat în timpul crizei financiare din 2008/2009. „Si­tuaţia nu este dramatică, dar economia germană pier­de clar din suflu şi are nevoie de un impuls pentru a re­porni“. Guvernul nu dă semne însă că ar fi dispus să acţio­neze. Cancelarul german Angela Merkel a insis­tat recent că nu este deocamdată nevoie de stimu­lente fiscale. Ministrul economiei Peter Alt­maier a ad­mis că ultimele cifre reprezintă un „semnal de avertis­ment“ şi că pentru a se evita o recesiune sunt necesare investiţii mai mari în tehnologii orientate către viitor şi digitalizare. Acesta a menţionat de ase­menea posibilitatea reducerii taxei corporate pentru susţinerea companiilor.

Spre deosebire de cele din vest, ţările din est pompează cash în economii, potrivit Bloomberg.

În Ungaria, pentru a atinge ţinta de creştere a guvernului, care se situează cu 2 puncte procentuale peste media UE, premierul Viktor Orban a promis două runde de măsuri de stimulare anul viitor. Banca centrală a ţării, condusă de un aliat al lui Orban, a relaxat politica mai mult decât ţările din regiune şi a anunţat programe de impulsionare a creditării către gospodării şi companii.

În Polonia există o situaţie similară, guvernul crescându-şi cheltuielile înaintea alegerilor generale din octombrie. Expansiunea bazată pe consum din blocul de est reprezintă o schimbare faţă de creşterea bazată pe exporturi care a persistat ani întregi. O pe­nurie acută de forţă de muncă în regiune a alimentat o creştere explozivă a salariilor. Gospodăriile iau noi credite ipotecare şi cumpără autovehicule în condiţiile creşterii veniturilor disponibile.

Întrebarea este dacă acum susţinerea internă va fi suficientă pentru a contrabalansa încetinirea economiei mondiale. Unele ţări cu politici mai puţin stimulative resimt deja durere.

Indicatorii PMI indică un pesimism în creştere, iar cifrele privind producţia industrială au fost pe scădere în ultimele luni.

În pofida şomajului aflat la un minim record şi a creşterilor salariale solide, ritmul de creştere al Slovaciei a fost cel mai lent din aproape şase ani. În Cehia, perspectivele de creştere în deteriorare au determinat banca centrală să-şi menţină dobânzile neschimbate.

„Deşi regiunea s-a deconectat aproape complet de Germania în primul semestru, riscurile se acumulează“, se arată într-o notă a JPMorgan Chase.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396