Turcia a dat lovitura cu gazele naturale descoperite în Marea Neagră, pe care a început să le exploateze pentru uzul gospodăriilor turce în timp record. De câţiva ani pariază şi pe gazele şi petrolul din Marea Mediterană, unde a intrat în conflict cu Grecia, statul european fiind susţinut de ale ţări membre ale UE.
Şi atenţia Israelului este îndreptată tot către Mediterana. Ciprul are şi el planuri mari, pentru care are nevoie de Egipt. Interese în regiune au şi marile companii de petrol şi gaze occidentale, mai ales cele americane. Acestea văd în gazele din Mediterana o modalitate de a înlocui gazele ruseşti. Turcia nu este întotdeuna în relaţii de prietenie cu naţiunile vest-europene şi nici cu SUA.
Guvernul Greciei pare să fi schimbat strategia energetică a ţării, concentrându-şi eforturile pe descoperirea şi exploatarea gazelor naturale din Marea Mediterană în defavoarea energiei regenerabile. Iar companiile americane şi-au exprimat interesul de a explora zona, scrie Deutsche Welle.
Recent, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că ţara sa poate „juca un rol principal pe piaţa mondială a energiei“ şi poate „deveni o economie exportatoare de energie în anii care vin“. Într-un astfel de scenariu, gazele din Marea Ionică sunt, evident, o parte centrală. Tot premierul grec a descris interesul pe care Chevron, o uriaşă companie de energie din SUA, şi l-a exprimat pentru exlorarea zonei de sud-vest a regiunii Peloponez ca fiind „o urmare importantă“.
În urmă cu cinci ani, un alt gigant de energie american, ExxonMobil, a exprimat un interes similar şi a primit permisiunea de a executa foraje de explorare. Estimările preliminare arată că depozitele de gaze din acea zonă rivalizează cu cele ale celebrului depozit marin Zohr al Egiptului şi pot acoperi 15% din consumul european. Uriaşii din SUA nu le pot ignora, iar interesul lor a crescut de când Donald Trump a fost reales preşedintele Americii şi a promis că va încuraja producţia de gaze.
Tot de când Trump a revenit la Casa Albă premierul elen Mitsotakis s-a îndepărtat de discursul entuziasmant în privinţa înverzirii economiei ţării sale şi a devenit un susţinător al producţiei de gaze naturale. Astfel, guvernul grec s-a arătat dispus să acorde mai multe permise pentru foraje de explorare, de preferat companiilor americane. În aceste condiţii, interesul arătat de Chevron chiar în ziua învestirii lui Trump ca preşedinte este simbolic. Reorientarea Atenei a înfuriat organizaţiile de mediu. Iar criticii arată că marile corporaţii s-au arătat interesate de gazele din Mediterana şi în urmă cu zece ani şi cu toate acestea nu s-a exploatat nimic. Apoi, giganţii au nevoie de contracte de vânzare a gazelor pentru a se angaja la exploatarea lor. Iar până acolo, trebuie ştiut exact dacă Grecia are gaze exploatabile în apele sale.
Însă regiunea se aglomerează. Alţii s-ar putea mişca mai repede. Turcia a anunţat la sfârşitul anului trecut că intenţionează să exploreze în căutare de petrol apele sale teritoriale din Marea Egee. Această ţară a trecut în timp record de la faza de explorare la cea de exploatare şi comercializare cu gazele din Marea Neagră şi a făcut acest lucru mai mult cu resurse proprii. Apoi, pentru Ankara definiţia apelor în care Turcia are putere este flexibilă şi depinde de interesele sale. În 2022 a repornit eforturile de explorare prin foraje pentru gaze a unei zone disputate din estul Mării Mediterane după ce în 2019 şi 2020 a intrat în conflict cu Ciprul grecesc şi cu Grecia din cauza unor operaţiuni similare. În 2020, Turcia şi Grecia au ajuns chiar în pragul unui conflict armat.
Vapoarele de foraj turce au fost însoţite atunci de vase turceşti de război. Tensiunile s-au redus abia după ce UE a intervenit ameninţând Ankara cu sancţiuni economice, iar ca preşedinte al SUA a fost ales Joe Biden. Cipru este o insulă împărţită în două părţi, una elenă şi una turcească, iar Turcia nu o recunoaşte ca stat suveran. Pentru Ciprul grecesc compania franceză Total şi cea italiană Eni s-au ocupat de explorările şi evaluările iniţiale ale depozitelor marine de gaze.
Presa turcă a scris recent, citând presa cipriotă, că „administraţia grecească a Ciprului“ a oprit explorarea a trei blocuri din Mediterana deoarece rezultatele nu au fost satisfăcătoare. Acolo aveau licenţe Total, Eni şi compania sud-correană Kogas, care s-a retras între timp. Însă autorităţile din Cipru au indicat că primele gaze cipriote vor fi extrase de pe fundul mării în 2027, iar acest lucru se va face printr-un acord cu Eni.
Este vorba de depozitul Cronos, gazele urmând să fie trimise pentru lichefiere la terminalul de GNL din oraşul Damietta din Egipt. Acest lucru va fi posibil deoarece exploatarea se învecinează cu uriaşul depozit de gaze al Egiptului Zohr, unde operează tot Eni. La infrastructura egipteană ar putea fi conectat şi depozitul Afrodita. Cele două părţi poartă discuţii în acest sens. Însă legat de Afrodita, asupra gazelor de acolo are pretenţii şi Israelul, care pretinde că depozitul are legătură cu unul de-al său, Yishai.
De aceea, Ciprul negociază şi cu Israelul. Pentru Afrodita, licenţă de explorare au Chevron, NewMed Energy din Israel şi Shell. Companiile au prezentat în toamnă un plan de patru miliarde dolari de aprovizonare cu gaze a pieţei din Cipru, dar şi de export. Operaţiuni de explorare pentru gaze în apele cipriote au lansat anul acesta ExxonMobil şi Qatar Energy. Companii din Qatar participă la explorarea şi exploatarea de gaze naturale din apele est-mediteraneene ale Egiptului şi Libanului.
