Unitree, unul dintre cei mai mari producători chinezi de roboţi umanoizi, a devenit miercuri prima companie de acest gen din China listată la bursă, iar debutul a fost unul exploziv: acţiunile au urcat cu 629% chiar în prima zi de tranzacţionare, pe fondul unei cereri masive din partea investitorilor, scrie Bloomberg.
Cererea de acţiuni a fost atât de mare încât investitorii de retail au vrut să cumpere de peste 5.500 de ori mai multe acţiuni decât existau disponibile la vânzare, plasând comenzi în valoare totală de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari. Cererea a fost chiar mai mare decât cea înregistrată la debutul producătorului de cipuri de memorie CXMT Corp., în luna iulie.
Listarea a atras atenţia şi datorită investitorilor strategici din spatele companiei: aproximativ 20% din ofertă a fost alocată unui grup format din start-up-ul de inteligenţă artificială DeepSeek, un vehicul afiliat Tencent şi braţele de investiţii ale unor giganţi de stat, precum China National Petroleum, China Southern Power Grid şi China Telecom. Unitree va folosi expertiza DeepSeek pentru a-şi dezvolta roboţii, în timp ce companiile de stat urmează să testeze roboţii în câmpuri petroliere, rafinării şi sisteme energetice.
Fondată acum un deceniu de Wang Xingxing, Unitree s-a concentrat iniţial pe roboţi-câini, extinzându-se ulterior către roboţi umanoizi, cu primul model lansat în 2023. În 2025, compania a vândut peste 5.500 de roboţi umanoizi şi peste 33.000 de roboţi patrupezi, cel mai ieftin model al său costând aproximativ 4.900 de dolari, mult sub preţurile concurenţei. Compania a devenit populară şi dincolo de mediul industrial, după ce roboţii săi au apărut la gala de Anul Nou chinezesc, dansând sincronizat alături de oameni.
Interesul investitorilor pentru Unitree reflectă un pariu mai larg al Chinei: Beijingul consideră roboţii umanoizi una dintre industriile care vor cunoaşte un progres uriaş până la finalul deceniului, mizând pe convergenţa dintre robotică şi inteligenţa artificială pentru a domina producţia avansată, un sector controlat până acum de ţări precum Germania şi Japonia.
Doar în acest an, investitorii chinezi, au investit peste 14,8 miliarde de dolari în acest domeniu. Guvernul chinez vrea ca peste 10.000 de roboţi să lucreze deja în fabrici până la finalul anului, parte a unui plan care ţine şi de o problemă demografică: China se confruntă cu o scădere a natalităţii, iar tinerii evită tot mai mult joburile monotone din fabrici.
Pe plan tehnologic, China deja avansează: aproximativ 97% din vânzările globale de roboţi umanoizi vin de la furnizori chinezi, potrivit Smart Analytics Global, în timp ce rivali americani precum Tesla, Figure AI sau Agility Robotics vând doar o fracţiune din aceste volume. Avantajul chinezilor vine şi din lanţul local de producţie, la Shenzhen, multe companii pot procura aproape toate componentele necesare direct din zonă, în timp ce firmele americane aşteaptă adesea săptămâni pentru piese venite din străinătate.
Industria rămâne, totuşi, la început de drum. Deşi roboţii actuali pot îndeplini deja sarcini precum înşurubarea, împăturitul rufelor sau prepararea cafelei, construirea unor maşini suficient de îndemânatice, stabile şi fiabile pentru a lucra constant pe linii de producţie sau a asista oameni bătrâni rămâne o provocare tehnică majoră.
Cea mai mare dificultate ţine de reproducerea mâinii umane, capabilă să apuce şi să folosească unelte, dar şi de dezvoltarea „creierelor" acestor roboţi adică a unor modele de inteligenţă artificială care să le permită să acţioneze autonom, nu doar să repete mişcări programate dinainte.
