Business Internaţional

Euro îşi pierde strălucirea pentru ţările est-europene

Ewa Kopacz, premierul Poloniei: „N-am zis niciodată că doresc adoptarea monedei euro. Nici astăzi, nici mâine, nici în cinci ani. Vom introduce moneda când va aduce beneficii polonezilor şi Poloniei“.

Ewa Kopacz, premierul Poloniei: „N-am zis niciodată că doresc adoptarea monedei euro. Nici astăzi, nici mâine, nici în cinci ani. Vom introduce moneda când va aduce beneficii polonezilor şi Poloniei“.

Autor: Mihai Gîţu

16.07.2015, 00:02 1065
Adoptarea monedei euro, scopul final al aderării la Uniunea Europeană, pare să fie din ce în ce mai puţin atrăgătoare pentru multe dintre ţările est-europene membre ale UE. Zona euro este văzută acum ca fiind plină de riscuri şi costuri – printre care şi cedarea unei părţi substanţiale din suveranitatea monetară – care depăşesc beneficiile.

Polonia este una dintre cele mai mari economii din UE care nu au adoptat încă moneda comună. Partidul aflat la putere în Polonia, Platforma Civică – al cărui membru este Donald Tusk, preşedintele Consiliului European – doreşte de mult timp schimbarea monedei naţionale, însă a adoptat recent o atitudine mult mai precaută. „N-am zis niciodată că doresc adoptarea monedei euro“, a spus premierul Poloniei Ewa Kopacz. „Nici astăzi, nici mâine, nici în cinci ani. Vom introduce moneda când va aduce beneficii polonezilor şi Poloniei“.

„Nu este nicio grabă“, a spus Ales Michl, consilier economic al ministrului de finanţe din Cehia. Eventual, criza din Grecia ar putea inspira schimbări în uniunea monetară care ar face adoptarea monedei euro mai benefică, a spus Lubomir Lizal, un membru al bordului Băncii Naţionale a Cehiei. „Dar este prea devreme, în vârful unei crize, să prezicem ce se va întâmpla după criză“.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a opus mereu intrării ţării în zona euro, iar chestiunea a dispărut din discursul public cu mult înainte de confruntarea dintre noul guvern de extremă stânga al Greciei şi austeritatea fiscală cerută de Bruxelles şi Berlin.

Noul preşedinte al Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, a spus în aprilie că ţara sa ar putea adopta moneda euro în cinci ani, dar ideea a fost atacată de premierul Zoltan Milanovic, care a spus că astfel de promisiuni nu ajută la nimic. În orice caz, Croaţia întârzie să întocmeas­că reformele fiscale necesare pentru adoptarea euro, iar percepţia opiniei publice despre această monedă s-a înră­ută­ţit de când a izbucnit criza din Grecia.

Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a spus luna trecută că „şi noi ar trebui să le dăm bani grecilor. Cei mai săraci să le dea bani celor mai bogaţi. Nu văd logica în acest lucru“.

Data ţintă a României pentru adoptarea monedei euro este 2019, dar puţini cred că este un obiectiv realizabil. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus săptămâna trecută că procesul de adoptare ar putea dura încă 10 ani. „PIB-ul României reprezintă 52% din media Uniunii Europene“, a spus Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank. „Trebuie să atingem 70% pentru a face faţă adoptării euro. Grecia ne dă o lecţie despre cum o ţară nepregătită nu poate face faţă“.