Spania şi Portugalia sunt ultimele ţări care, sub presiuneainvestitorilor care le cereau preţuri tot mai mari pentru a lecumpăra obligaţiunile, au fost nevoite să adopte o serie de măsuride austeritate dure.
La început a fost Grecia, care pentru a primi cele 110 miliardede euro puse la dispoziţie de UE şi FMI a fost nevoită să anunţemăsuri dure de austeritate, de la majorarea TVA şi a accizelor lareduceri de salarii şi pensii. La scurt timp, pentru a preveniextinderea crizei elene, majoritatea ţărilor europene s-au grăbitsă taie cheltuielile şi să majoreze taxele pentru a-şi reducedeficitele bugetare. Germania, cea mai puternică economie de pecontinent, a vrut să dea un exemplu şi a adoptat un plan prin carecheltuielile bugetare vor fi reduse cu 80 de miliarde de euro înurmătorii ani.
În vară, şi România a fost nevoită să vină cu măsuri deausteritate, dar întârzierea adoptării acestora de către guvernle-a făcut cele mai "amare" din Europa: reducerea salariilorbugetarilor cu 25% şi majorarea TVA cu 5%, la 24%.
Măsurile, o surpriză neplăcută pentru europenii obişnuiţi cusisteme de protecţie socială foarte generoase, au venit la pachetcu proteste, care de multe ori au paralizat ţări, cum a fost cazulGreciei, sau întregi industrii în cazul Franţei, unde protestatariiau luat cu asalt rafinăriile.
Şi analistul financiar român Dragoş Cabat spune că în spatelereacţiei violente a europenilor în faţa austerităţii stă "traiulbun" cu care aceştia au fost obişnuiţi de către guverne.
"Ţările europene nu erau obişnuite să ia măsuri de austeritate.Au, în general, o politică mai degrabă socialistă decât unaliberală, le-a fost greu să ia măsuri dure, de aceea ritmul deabsorbţie este lent", spune Cabat.
Pentru a calma turbulenţele de pe pieţe, Uniunea Europeană ainstituit un fond de urgenţă de 750 de miliarde de euro pentru a fifolosit de economiile cu probleme în cazul în care vor apăreaderapaje, însă banii nu au stat mult în seifurile Bruxellesului.Clienţii au început să apară în numai câteva luni pentru căinvestitorii au marginalizat Irlanda pe pieţele financiare, iarDublinul a fost nevoit să accepte, după refuzuri repetate, unîmprumut de 85 de miliarde de euro de la FMI şi UE pentru a-şi faceordine în sectorul bancar.
Unele voci susţin că măsurile de austeritate limiteazăcapacitatea economiilor europene de a susţine creştere economică şică statele ar fi trebuit să continue să pompeze bani în economiepentru a relansa creşterea economică, însă niciun şef de stat saude guvern nu a îndrăznit să meargă pe o astfel de cale.
Dragoş Cabat precizează că limitarea creşterii economice depindede durata austerităţii şi că strângerea curelei va pune în ordinefinanţele publice ale continentului.
"Depinde de durata acestora, dar măsurile de austeritate vorpune în ordine finanţele publice ale statelor europene. Toateţările trebuie să îşi ajusteze deficitele", spune Cabat.
În România, guvernul a venit prea târziu cu măsurile deausteritate
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
