Business Internaţional

Europa a vrut să pună la colţ antiausteritatea, dar a dat greş

Europa a vrut să pună la colţ antiausteritatea, dar a...

Autor: Luiza Chiroiu

01.06.2015, 00:00 529
Creditorii internaţionali au vrut să dea Grecia drept exemplu de „aşa nu“ ţărilor europene care şi-au arătat dorinţa de a alege în fruntea lor lideri care pun sub semnul întrebării respec­tarea acordurilor de sprijin financiar încheiate în timpul crizei financiare. Strategia lor pare însă că este un eşec: situaţia economică a Greciei a adus chiar mai multă popularitate partidelor care se pronunţă împotriva austerităţii, după cum indică rezultatele alegerilor din Spania şi Polonia de la sfârşitul lunii mai, scrie publicaţia franceză La Tribune. Sunt aproape patru luni de când guvernul de la Atena negociază cu creditorii externi prelungirea programului de salvare încheiat în 2010 şi aproape cinci de când grecii au pus conducerea ţării în mâinile unei formaţiuni de extremă stânga, Syriza. Faptul că instituţiile internaţionale nu par dispuse să facă niciun compromis în legătură cu lista de reforme pe care Atena trebuie să le adopte îi face pe analişti să considere că Grecia este folosită drept exemplu pentru partidele care îşi bazează discursul pe ideea restructurării datoriilor către creditorii externi. Astfel, scopul instituţiilor internaţionale în relaţia cu Grecia nu ar fi numai să se asigure că îşi vor primi banii înapoi, lucru pe care guvernul de la Atena l-a promis încă din 20 februarie, când a semnat cu creditorii săi (Comisia Europeană, BCE şi FMI) un acord de prelungire a pachetului de bailout cu patru luni. Refuzul de a debloca o tranşă de 7,2 mld. euro, bani nefolosiţi de Grecia din împrumutul de 240 mld. euro accesat în 2010, este perceput de analişti ca o încercare a instituţiilor europene de a opri răspândirea discursului politic antiausteritate. Strategia instituţiilor internaţionale nu pare însă că dă roade. În Spania, în urma alegerilor locale din 24 mai, partidul Podemos a câştigat aproape tot atâtea voturi precum actualul partid de guvernare, Partidul Popular, în capitala Madrid şi poate forma acum o alianţă cu socialiştii, pentru a avea majoritate în Consiliul Local.

Mai mult decât atât, în Barcelona, candidatul Podemos a fost ales primar al oraşului. Rezultatele votului din Spania pune Europa într-o situaţie delicată, spun analiştii, în perspectiva alegerilor parlamentare din noiembrie. Podemos este în prezent al treilea partid spaniol, spărgând duo-ul Partidul Popular de dreapta-Partidul Muncitorilor Socialişti, de centru stânga, şi ar putea intra la guvernare ca parte a unei coaliţii la finalul anului. Dacă cele două partide care au dominat scena politică spaniolă în ultimele decenii vor alcătui coaliţia de guvernare, Podemos va rămâne principala formaţiune de opoziţie, cu şanse de a prelua puterea ulterior.  Şi Polonia oferă un exemplu pentru care dovedeşte că strategia creditorilor externi nu funcţionează, după ce polonezii l-au ales ca preşedinte pe euroscepticul Andrzej Duda. Duda a promis în campania electorală că va majora nivelul venitului netaxabil, că va taxa băncile şi retailerii, că va introduce noi scutiri de taxe pentru familiile nevoiaşe şi că va inversa majorarea recentă a vârstei de pensionare, potrivit Bloomberg. Planurile lui de cheltuieli ar putea costa bugetul 400 de miliarde de zloţi (97,3 miliarde euro) în următorii cinci ani, după calculele actualului guvern. Preşedinţia lui Duda va aduce în Polonia, probabil, şi mai mult scepticism legat de adoptarea monedei euro. Polonia este cea mai mare ţară din UE care nu face parte din zona euro şi este† obligată de tratatele europene să renunţe la moneda naţională. În timpul campaniei electorale, politicianul conservator a spus că Polonia ar trebui să amâne decizia privind înlocuirea zlotului până când economia va ajunge mai aproape de cele ale ţărilor din miezul zonei euro. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO