Datorită cadrului de reglementare favorabil din UE, investitori instituţionali, cum ar fi firme de private equity şi fonduri de pensii, cumpără masiv locuinţe în oraşe europene, generând temeri legate de creşteri ale chiriilor şi acces îngrădit la locuinţe, avertizează experţii, potrivit Euractiv.
Piaţa rezidenţială europeană a devenit din ce în ce mai atractivă pentru mari investitori ca Blackstone, BlackRock şi Patrizia, relevă un studiu recent comandat de grupul politic al Verzilor/Alianţa Liberă Europeană.
Din ce în ce mai mulţi investitori pătrund pe piaţa rezidenţială urbană în căutarea de „active sigure“, a declarat pentru Euractiv, Sebastian Kohl, unul dintre autorii studiului şi cercetător la Max Planck Institute for the Study of Societies.
În 2020, volumul achiziţiilor realizate de grupuri instituţionale în Europa a atins 64 miliarde de euro, volumul total de active rezidenţiale deţinute de mari investitori fiind estimate la 150 miliarde de euro.
O consecinţă a acestei tendinţe este că locuinţele au devenit o categorie de active, acest fenomen având un impact considerabil asupra oraşelor europene şi locuitorilor lor, potrivit experţilor.
În opinia secretarului general al Housing Europe, Sorcha Edwards, când locuinţele devin o investiţie, acestea sunt adesea lăsate goale sau închiriate pe termen lung, împingându-i pe cei cu venituri mai mici din ce în ce mai departe de centrele oraşelor.
Potrivit lui Edwards, marii investitori au de asemenea un impact negativ asupra accesului la locuinţe. Când locuinţele devin un vehicul de investiţii pentru jucători mari, accesul tinde să scadă, relevă un studiu realizat în 2020 de Comisia Europeană.
Blackstone, care deţinea 117.000 de locuinţe în Europa în 2020, respinge o astfel de legătură, susţinând că este un jucător mic, fără capacitate de a influenţa tendinţele privind chiriile.
Daniela Gabor, co-autor al studiului grupului politic, a confirmat acest lucru, dar a avertizat cu privire la modul în care marii investitori pot exercita influenţă politică. Aceasta arată de asemenea că este periclitat accesul corect la locuinţe, în special pentru generaţia mai tânără.
Studiul argumentează că legislaţia UE a înlesnit mişcările investitorilor mari de a-şi creşte prezenţa pe piaţa rezidenţială europeană. Comisia a confirmat prezenţa din ce în ce mai mare a acestora, arătând însă că sunt necesare mai multe studii privitoare la impactul acesteia.
Între timp, specialiştii cer o transparenţă sporită când vine vorba de tranzacţiile în care sunt implicaţi investitori instituţionali. Pentru studiul lor, cercetătorii au fost nevoiţi să utilizeze o bază de date private, dar aceasta s-a dovedit insuficientă pentru că nu toate tranzacţiile sunt raportate.
„Este elocvent probabil faptul că trebuie să cheltuim o sumă de cinci cifre pentru a cumpăra o bază de date privată pentru a putea afla cine deţine oraşele europene“, arată Kohl.
