O Europă cu aliaţi mai apropiaţi, cu strategii elaborate de cele mai luminate minţi şi cu copii mai sănătoşi la minte – iniţiativele propuse de Ursula von der Leyen pentru a ajuta UE să-şi rezolve cele mai presante probleme

Discursul din acest an despre „Starea Uniunii“ al preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen a fost mai bogat în iniţiative şi propuneri decât altele, acestea atingând subiecte de la imigranţi, apărare şi extinderea Uniunii Euro­pe­ne la caniculă, inteligenţa artificială şi platformele de socializare online. Poate şi pentru că vre­murile sunt mai complicate.

Ce a atras cel mai mult a­tenţia din discursul pre­şedin­tei CE este invitaţia făcută Ca­nadei de a deveni „mem­bru asociat“ al Uniunii. Este un statut nou, astfel că, dacă acceptă, Canada ar deveni pri­mul „membru asociat“ al UE. Deta­liile nu sunt clare. Însă invitaţia vine în con­textul în care Canada este în plin război comercial cu ţara vecină SUA. Nici Bruxellesul nu este în relaţii bune cu Wa­shing­tonul. Din august, guvernul canadian a insistat pentru construirea unor relaţii mai strânse cu uniunea de state europene.

Statutul de membru cu drepturi depline ar fi dificil de obţinut, poate imposibil, deoarece Ca­nada nu face parte, geografic, din Europa. Însă este apropiată de UE prin valorile econo­mice, sociale şi politice pe care le respectă. Pen­tru statutul de membru cu drepturi depline sunt alţi candidaţi mai „europeni“, cum ar fi Repu­blica Moldova, Ucraina şi statele din Balcanii. Ungaria a făcut clar că prioritizează Balcanii. Preşedinta CE a precizat că viitorul Moldovei, Ucrainei şi Balcanilor de Vest este în UE.

Există deja opţiuni prin care unele ţări pot sta aproape de Uniune economic, comercial şi din punctul de vedere al apărării. Norvegia nu face parte din UE, dar are acces la piaţa unică, zonă cu libertate de mişcare a bunurilor, forţei de muncă şi capitalului. Elveţia are acces mai li­mitat. De asemenea, UE colaborează cu Nor­vegia şi în domeniul apărării. Ursula von der Leyen a propus o nouă alianţă cu Ottawa care să acopere tehnologia, materiile prime critice, de care Canada nu duce lipsă, energia şi apăra­rea, scrie Euronews. Se vorbeşte de mult timp de apropierea într-un fel sau altul a acestei ţări nord-americane de Europa şi de Uniune. Pro­punerea preşedintei CE este un prim pas mare făcut în această direcţie. S-ar completa bine cu o altă propunere, înfiinţarea Consiliului de Se­cu­ritate European. Este vorba despre un for­mat care implică aliaţii Europei: Canada, Ucraina, Norvegia, Marea Britanie şi alţii. Von der Leyen a pus iniţiativa în legătură cu agresiunile ruse din Ucraina şi cu ameninţările pe care acest conflict le aduce pe teritoriul Uniunii, ameninţări „care cresc de la o zi la alta“.

„Avem nevoie urgentă de un consens pri­vind modul de a răspunde la anumite incidente. Cele care nu ating pragul unei agresiuni ar­mate, dar care ameninţă în mod clar securitatea noastră naţională. Cu alte cuvinte, un meca­nism care să completeze Articolul 4 al NATO“, a spus ea. Von der Leyen face referire aici la instrumentul NATO care-i permite oricărei ţări din alianţa formată din 32 de membri să solicite o reuniune de urgenţă pentru a discuta despre o ameninţare la adresa securităţii.

Acesta este precursorul Articolului 5, care stipulează că un atac asupra unuia dintre membri constituie un atac asupra tuturor. „În cazul în care ar fi activat de un stat membru, toate statele membre s-ar reuni pentru a coor­dona un răspuns european“, a declarat Von der Leyen cu privire la mecanismul propus. „Pentru a descuraja o escaladare ulterioară şi pentru a atenua impactul.“

Anterior, Kaja Kallas, şefa diplomaţiei UE cu atribuţii şi în domeniul politicii de securitate, a spus că UE pregăteşte un grup de lideri mili­tari şi politici din statele membre, Marea Britanie şi Ucraina, pentru a găsi modalităţi de a îmbunătăţi capabilităţile de apărare europene în condiţiile în care ameninţările ruse cresc. „Scopul este de a reuni unele dintre cele mai lu­minate minţi din domeniul securităţii şi apără­rii, pentru a găsi soluţii cu adevărat inovatoare privind modul în care putem acoperi mai rapid aceste lacune şi cum putem fi mai eficienţi“, a explicat Kallas.

În discursul despre starea Uniunii, Von der Leyen a anunţat şi organizarea unui Congres al Europei, format din „cele mai luminate minţi din întreaga UE şi de pe întregul continent“ cu misiunea de a crea o viziune asupra Europei ca­pabilă să inspire generaţia următoare. Iniţiativa se aseamănă cu Rhine Group, grup de reflecţie pentru competitivitatea Europei lansat foarte recent de Mario Draghi, fost şef al BCE. Printre membri se numără bancheri, directori de com­pa­nii, experţi în economie, redactorii-şefi de la The Economist şi Financial Times, publisherul de la Le Monde şi românca Luciana Lixandru, par­tener în cadrul gigantului american de in­ves­tiţii Sequoia Capital şi unul dintre cei mai puter­nici români din industria de venture capital.

Proiectul Ursulei Von der Leyen urmăreşte să evoce Congresul din 1948, în cadrul căruia reprezentanţi ai vieţii intelectuale şi politice europene au dezbătut viitorul cooperării pe continent. Noul congres urmează să fie organizat cu ocazia împlinirii, anul viitor, a 70 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma. La eveniment vor fi invitaţi să participe scriitori, artişti, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai societăţii civile şi cetăţeni din întreaga Europă.

În discursul său, preşedinta CE a mai anunţat un plan paneuropean de răspuns la valurile de caniculă, „EU KIDS ACT“ - o lege de reglementare a reţelelor de socializare pentru a proteja copiii, aceasta restricţionând accesul lor la platforme precum Facebook (fără reţele de socializare înainte de vârsta de 13 ani) -, un cadru de urgenţă pentru gestionarea sosirilor masive ilegale de migranţi şi un Pact european pentru îngrijire, menit să răspundă provocărilor demografice.