Pompierii din Franţa şi Spania se chinuie să găsească suficiente avioane pentru a stinge incendiile devastatoare de vegetaţie. Prevenirea incendiilor viitoare ar putea depinde de găsirea unui număr suficient de capre, notează Politico.
Ideea de a folosi animale care pasc pentru a crea zone de protecţie împotriva incendiilor în peisaj câştigă teren ca soluţie serioasă, oficial susţinută în acest an de Comisia Europeană şi lobby-ul principal al fermierilor. Cercetătorii au pus succesul restrângerii extinderii incendiilor din regiunile spaniole Extremadura, Andaluzia şi Valencia pe seama animalelor care pasc tufişurile.
Totuşi, deşi soluţia este low-tech, aceasta nu este ieftină, în condiţiile în care păstorii depind adesea de subvenţii guvernamentale pentru a-şi câştiga existenţa. Iar impedimentul şi mai mare, spun experţii în combaterea incendiilor, este accentul pus de politicieni pe stingerea incendiilor odată ce acestea au izbucnit deja, decât pe investiţii în prevenţie.
„La fel cum înţelegem necesitatea finanţării pompierilor, trebuie să recunoaştem munca făcută de păstori“, arată Jordi Vendrell, care conduce Pau Costa Foundation, o organizaţie nonprofit din Spania care studiază gestionarea incendiilor de vegetaţie.
Cu flăcările ameninţând regiunea Bordeaux, fermierii francezi au luptat alături de pompieri. Şi totuşi, o lipsă de fermieri este parte a problemei. Pe terenurile agricole abandonate cresc tufişuri care se usucă sau sunt înlocuite de păduri vulnerabile, omogene, care ard uşor.
Ultimele date confirmă că cele mai mari incendii care devastează acum Europa s-au produs în zone în care pădurile sau arbuştii formează peisaje extinse, conectate.
Însă deşi există furaje naturale din abundenţă pentru capre, piaţa nu prea oferă stimulente pentru păstori.
Jose Maria Castilla de la grupul de lobby spaniol ASAJA spune că atragerea tinerilor în acest sector este imposibilă fără ca acesta să fie transformat într-unul profitabil. Soluţia, argumentează acesta, este crearea unui fond dedicat, urmând o logică similară cu cea a reacţiei EU la pandemie.
Finanţatorii consideră projectul Fire Flocks din Catalonia drept o posibilă poveste de succes, care combină prevenirea incendiilor cu farmingul comercial.
Finanţaţi şi de guvernul local, crescătorii de capre şi oi îşi duc animalele să pască în anumite zone cu risc ridicat. Iar în magazinele locale, fermierii îşi vând brânzeturile şi iaurturile cu o etichetă specială pentru a le spune cumpărătorilor despre cauza lor nobilă. Diferite regiuni din Spania folosesc capre, oi, vaci şi chiar şi cai pentru a face acest lucru.
Comisia a evidenţiat păşunatul drept o modalitate prin care animalele din ferme pot ajuta societăţile să se adapteze la schimbările climatice, în loc de a fi o simplă sursă de poluare. Într-o comunicare din martie privitoare la prevenirea incendiilor, acesta a indicat păşunatul drept parte a soluţiei, repetându-şi susţinerea într-o nouă strategie pentru creşterea animalelor în Europa.
Totuşi, susţinătorii se plâng că Bruxelles-ul a făcut prea puţin pentru a implementa efectiv această practică.
Anul trecut, o lungă listă de experţi de la Consiliul Consultativ Ştiinţific al Academiilor Europene au criticat UE pentru accentul copleşitor pus pe suprimarea incendiilor şi reacţiei de urgenţă în locul adoptării de soluţii sistemice pentru remodelarea unui peisaj predispus la incendii. Grupul a publicat un set de recomandări pentru gestionarea incendiilor de vegetaţie, păşunatul fiind un instrument central care s-a dovedit eficient în diminuarea amplorii şi severităţii incendiilor.
Bugetul pe agricultură al UE susţine o gamă de abordări legate de gestionarea incendiilor, arată Louise Bogey, purtătoare de cuvânt a Comisiei, aceasta incluzând păşunatul printre alte măsuri.
În următoarea PAC aplicabilă din 2028, Comisia vrea să vadă o „plată de tranziţie“ pentru fermieri care ar putea fi folosită pentru susţinerea păşunatului, adaugă Bogey. UE lucrează de asemenea la o schemă financiară cu Banca Europeană de Investiţii pentru investiţii în sectorul creşterii animalelor.
Joe McNorton, care studiază incendiile de vegetaţie în timp real la Copernicus, susţine iniţiativele de păşunat, dar spune că este posibil ca acestea să nu fie suficiente în situaţii extreme.
Metoda păşunatului nu ar trebui să fie singura soluţie, dar nu există nicio altă soluţie, potrivit lui Urbano Fra Paleo de la Universitatea din Extremadura. În lipsa păşunatului, vegetaţia joasă va continua să apară.
„Factorii de decizie nu înţeleg acest lucru“, spune Fra. Ei se gândesc doar la gestionarea incendiului când acesta izbucneşte, dar nu şi la gestionarea peisajului“.
