Business Internaţional

Europa are nevoie de un nou ingredient pentru a trece de criză: creştere economică

Europa are nevoie de un nou ingredient pentru a trece de criză: creştere economică

Autor: Alexandru Matei

27.01.2012, 00:07 1076

Atmosfera de la Foru­mul Economic Mon­dial de la Davos este des­tinsă în condiţiile în care cei 2.600 de in­vitaţi - politi­cieni, bancheri sau oameni de afaceri - sunt optimişti şi văd zona euro înde­părtându-se de pe marginea prăpastiei, cu toate că situaţia din Europa poate încetini redresarea economiei mondiale.

O strategie de creştere este ingre­dientul lipsă din coctailul de politici pe care liderii din zona euro îl folosesc pen­tru a salva moneda unică de la dispa­riţie. Fără redresare economică, realegerea va fi un obiectiv dificil de atins pentru preşedinţii europeni care vor trece prin alegeri în perioada următoare, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Întâlnirea de la Davos vine după o serie de veşti bune care aduc speranţa că zona euro poate scăpa de recesiune şi care au redus din presiunea ce plana asupra Spaniei şi Italiei.

"Cred că suntem în punctul în care putem spune că faza acută a crizei a ră­mas în urmă", a spus miliardarul George Soros în prima zi a forumului, adăugând că obligaţiunile de stat ita­liene sunt o investiţie speculativă "foarte interesantă". Cea mai mare temere a lui Soros nu este un default al Greciei, ci efectele măsurilor de austeritate cerute de Germania, care pot conduce la o "spirală deflaţionistă a datoriilor".


Progrese în combaterea crizei

Opinia generală printre participanţi este că zona euro a făcut progrese în lupta cu criza, ajutată şi de infuziile de lichiditate ale Băncii Centrale Europene şi de regulile fiscale mai stricte, dar creşterea economică încă lipseşte.

"Cred că Europa a avansat mult în ultimele două sau trei luni în direcţia unor politici care să stabilizeze situaţia", este de părere Stanley Fischer, guver­natorul băncii centrale a Israelului.

Dar chiar şi dacă creşterea econo­mică revine, măsurile luate în timpul cri­zei au generat diviziuni între nord şi sud, între greci şi germani şi între bri­ta­nici şi restul europenilor, consideră pro­fe­sorul Timothy Garten Ash de la Oxford.

Totuşi, BCE şi nu guvernele au câş­tigat cele mai multe laude la Forum pen­tru acţiunile decisive făcute în încer­ca­rea de a tempera criza. Sub conducerea lui Mario Draghi, care a preluat postul de preşedinte în noiembrie, BCE a arun­cat în sistemul financiar peste 500 mld. euro la dobânzi reduse în încer­ca­rea de a evita o criză a creditului şi de a ajuta băncile să cumpere în continuare obligaţiuni de stat.

"Au creat cerere suplimentară pentru titluri pe termen scurt ale celor mai afectate state, Spania şi Italia", spu­ne şeful băncii centrale a Canadei Mark Carney. "Acest lucru le permite acestor ţări un spaţiu mai mare de manevră pentru a introduce reforme fiscale şi struc­turale dure, dar necesare".


Efecte adverse în Est

De efectele crizei din zona euro nu scapă nici vecinii acesteia. Erik Berglof, economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), spune că înăsprirea cerinţelor de capital pentru băncile europene afec­tează estul Europei.

"O mulţime de măsuri au fost luate de guvernele din zona euro pentru a-şi pro­teja propriile interese", a spus Berglof. "Toate acestea duc la o redu­ce­re rapidă a expunerii faţă de Europa de Est."

Turcia are însă încredere în conti­nua­re în Europa, Egeman Bagis, mi­nis­trul economiei în executivul de la Ankara, spunând că "Europa a trecut prin crize mai grave. În istoria euro­peană, am lăsat în urmă crize mult mai grave", acesta fiind motivul pentru care Turcia vrea în continuare să adere la UE.

Elite criticate

Într-un editorial publicat de agenţia de presă Bloomberg, elitele sunt criti­ca­te pentru că nu aplică încă învăţăturile trase din criza economică în condiţiile în care civilizaţia occidentală şi capitalis­mul sunt în pragul unui dezastru. Dacă mi­liar­darii, bancherii şi politicienii pre­zenţi la Davos vor avea o revelaţie, aceas­ta ar trebui să fie că civilizaţia occi­dentală este în pragul unui eşec catas­tro­fic de a-şi pune în echilibru interesele pe ter­men scurt cu cele pe termen lung, potrivit editorialului.

După cum a subliniat şi cancelarul Angela Merkel, liderii nu au aplicat încă învăţămintele trase din criza care a început în 2008 şi nu s-a încheiat încă.

În SUA, liderii politici sunt concen­traţi aproape exclusiv asupra situaţiei pe ter­men scurt, în detrimentul celei pe ter­men lung. Salvarea băncilor în 2009 îm­preună cu diverse forme de stimulare a eco­nomiei au ajutat la evitarea unei depre­siuni de amploare şi au protejat, mă­car parţial, milioane de americani de efectele puternice ale crizei.

În contextul apropierii alegerilor şi al reluării lobby-ului bancherilor, Sta­tele Unite nu vor face, probabil, pro­grese că­tre un plan realist de li­mitare a îndato­ră­rii statului sau de repa­rare a sistemului financiar, care rămâne foarte vulnerabil.

În acest timp, în Europa, cel mai pu­ter­nic lider din regiune, cancelarul Mer­kel, se concentrează puternic asu­pra si­tua­ţiei pe termen lung, în detri­men­tul ce­lei pe termen scurt. Merkel şi con­fraţii ei ideo­logici de la Banca Cen­trală Euro­peană promovează un pact fiscal care va limita îndatorarea în zona eu­ro. Acest obiectiv este pus înaintea unor măsuri necesare urgent, precum re­cunoaşterea a cât pot să plătească ţă­rile cu probleme din Europa, reca­pita­liza­rea băncilor şi construirea unui sis­tem de protecţie credibil pentru a stopa con­tagiunea crizei datoriilor la guvernele solvabile.



Merkel În discursul de deschidere: deficitele nu dispar peste noapte

Cancelarul german Angela Merkel a profitat de faptul că cei mai importanţi bancheri şi oameni de afaceri se află la Davos pentru a le cere să acorde Europei timp pentru a-şi rezolva problemele. "Europa va deveni mai atractivă după ce vom învinge criza, şi sunt absolut sigură că o vom face", a spus Merkel în discursul de deschidere a Forumului.

Liderii europeni vor discuta despre măsuri de îmbunătăţire a competitivităţii şi de creare de locuri de muncă, a mai spus cancelarul german.

Cu această ocazie, Merkel a adus din nou în discuţie cedarea unor puteri Bruxellesului "pentru a transforma Uniunea Europeană într-o Europă care funcţionează".

Cu privire la procesul de reducere a datoriilor, Merkel a spus că guvernele nu pot elimina deficitele bugetare "dintr-o dată". "Va dura ceva timp pentru a reduce deficitele, dar suntem hotărâţi să o facem", a mai spus ea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO