Atmosfera de la Forumul Economic Mondial de la Davos este destinsă în condiţiile în care cei 2.600 de invitaţi - politicieni, bancheri sau oameni de afaceri - sunt optimişti şi văd zona euro îndepărtându-se de pe marginea prăpastiei, cu toate că situaţia din Europa poate încetini redresarea economiei mondiale.
O strategie de creştere este ingredientul lipsă din coctailul de politici pe care liderii din zona euro îl folosesc pentru a salva moneda unică de la dispariţie. Fără redresare economică, realegerea va fi un obiectiv dificil de atins pentru preşedinţii europeni care vor trece prin alegeri în perioada următoare, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
Întâlnirea de la Davos vine după o serie de veşti bune care aduc speranţa că zona euro poate scăpa de recesiune şi care au redus din presiunea ce plana asupra Spaniei şi Italiei.
"Cred că suntem în punctul în care putem spune că faza acută a crizei a rămas în urmă", a spus miliardarul George Soros în prima zi a forumului, adăugând că obligaţiunile de stat italiene sunt o investiţie speculativă "foarte interesantă". Cea mai mare temere a lui Soros nu este un default al Greciei, ci efectele măsurilor de austeritate cerute de Germania, care pot conduce la o "spirală deflaţionistă a datoriilor".
Progrese în combaterea crizei
Opinia generală printre participanţi este că zona euro a făcut progrese în lupta cu criza, ajutată şi de infuziile de lichiditate ale Băncii Centrale Europene şi de regulile fiscale mai stricte, dar creşterea economică încă lipseşte.
"Cred că Europa a avansat mult în ultimele două sau trei luni în direcţia unor politici care să stabilizeze situaţia", este de părere Stanley Fischer, guvernatorul băncii centrale a Israelului.
Dar chiar şi dacă creşterea economică revine, măsurile luate în timpul crizei au generat diviziuni între nord şi sud, între greci şi germani şi între britanici şi restul europenilor, consideră profesorul Timothy Garten Ash de la Oxford.
Totuşi, BCE şi nu guvernele au câştigat cele mai multe laude la Forum pentru acţiunile decisive făcute în încercarea de a tempera criza. Sub conducerea lui Mario Draghi, care a preluat postul de preşedinte în noiembrie, BCE a aruncat în sistemul financiar peste 500 mld. euro la dobânzi reduse în încercarea de a evita o criză a creditului şi de a ajuta băncile să cumpere în continuare obligaţiuni de stat.
"Au creat cerere suplimentară pentru titluri pe termen scurt ale celor mai afectate state, Spania şi Italia", spune şeful băncii centrale a Canadei Mark Carney. "Acest lucru le permite acestor ţări un spaţiu mai mare de manevră pentru a introduce reforme fiscale şi structurale dure, dar necesare".
Efecte adverse în Est
De efectele crizei din zona euro nu scapă nici vecinii acesteia. Erik Berglof, economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), spune că înăsprirea cerinţelor de capital pentru băncile europene afectează estul Europei.
"O mulţime de măsuri au fost luate de guvernele din zona euro pentru a-şi proteja propriile interese", a spus Berglof. "Toate acestea duc la o reducere rapidă a expunerii faţă de Europa de Est."
Turcia are însă încredere în continuare în Europa, Egeman Bagis, ministrul economiei în executivul de la Ankara, spunând că "Europa a trecut prin crize mai grave. În istoria europeană, am lăsat în urmă crize mult mai grave", acesta fiind motivul pentru care Turcia vrea în continuare să adere la UE.
Elite criticate
Într-un editorial publicat de agenţia de presă Bloomberg, elitele sunt criticate pentru că nu aplică încă învăţăturile trase din criza economică în condiţiile în care civilizaţia occidentală şi capitalismul sunt în pragul unui dezastru. Dacă miliardarii, bancherii şi politicienii prezenţi la Davos vor avea o revelaţie, aceasta ar trebui să fie că civilizaţia occidentală este în pragul unui eşec catastrofic de a-şi pune în echilibru interesele pe termen scurt cu cele pe termen lung, potrivit editorialului.
După cum a subliniat şi cancelarul Angela Merkel, liderii nu au aplicat încă învăţămintele trase din criza care a început în 2008 şi nu s-a încheiat încă.
În SUA, liderii politici sunt concentraţi aproape exclusiv asupra situaţiei pe termen scurt, în detrimentul celei pe termen lung. Salvarea băncilor în 2009 împreună cu diverse forme de stimulare a economiei au ajutat la evitarea unei depresiuni de amploare şi au protejat, măcar parţial, milioane de americani de efectele puternice ale crizei.
În contextul apropierii alegerilor şi al reluării lobby-ului bancherilor, Statele Unite nu vor face, probabil, progrese către un plan realist de limitare a îndatorării statului sau de reparare a sistemului financiar, care rămâne foarte vulnerabil.
În acest timp, în Europa, cel mai puternic lider din regiune, cancelarul Merkel, se concentrează puternic asupra situaţiei pe termen lung, în detrimentul celei pe termen scurt. Merkel şi confraţii ei ideologici de la Banca Centrală Europeană promovează un pact fiscal care va limita îndatorarea în zona euro. Acest obiectiv este pus înaintea unor măsuri necesare urgent, precum recunoaşterea a cât pot să plătească ţările cu probleme din Europa, recapitalizarea băncilor şi construirea unui sistem de protecţie credibil pentru a stopa contagiunea crizei datoriilor la guvernele solvabile.
Merkel În discursul de deschidere: deficitele nu dispar peste noapte
Cancelarul german Angela Merkel a profitat de faptul că cei mai importanţi bancheri şi oameni de afaceri se află la Davos pentru a le cere să acorde Europei timp pentru a-şi rezolva problemele. "Europa va deveni mai atractivă după ce vom învinge criza, şi sunt absolut sigură că o vom face", a spus Merkel în discursul de deschidere a Forumului.
Liderii europeni vor discuta despre măsuri de îmbunătăţire a competitivităţii şi de creare de locuri de muncă, a mai spus cancelarul german.
Cu această ocazie, Merkel a adus din nou în discuţie cedarea unor puteri Bruxellesului "pentru a transforma Uniunea Europeană într-o Europă care funcţionează".
Cu privire la procesul de reducere a datoriilor, Merkel a spus că guvernele nu pot elimina deficitele bugetare "dintr-o dată". "Va dura ceva timp pentru a reduce deficitele, dar suntem hotărâţi să o facem", a mai spus ea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels