Europa de Est are propriul război comercial, un nou pas spre fragmentarea regiunii

În Europa de Est se duce un mic război comercial care are drept cauză una din epidemiile care i-a lovit pe crescătorii de animale din regiune. Acesta repre­zintă un nou semnal că Europa de Est tinde spre fragmentare, ceea ce se vede şi în geopolitică, în acor­durile interguvernamentale re­cent în­che­iate. Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, a luat direcţia Vestu­lui, iar Un­garia, oaia neagră a Uniunii Europene, pe cea a Balca­ni­lor instabili.

De asemenea, minirăzbo­iul comercial poate arată şi către ce se tinde în Europa în condiţiile în care cresc presiunile şi tensiunile în sectorul agricol.

Guvernul Ungariei a oprit până în august importurile de carne de vită şi de porc şi pe cele de animale de fermă din România, Polonia, Cehia, Croaţia şi Slovenia. Restricţiile privesc şi nutreţurile. Este un embargo aplicat prin decret de către premierul maghiar Viktor Orban şi un răspuns la decizii similare luate de guvernele din regiune în condiţiile în care la animale din fermele maghiare a fost detectată febra aftoasă, scrie Index.hu.

În Polonia, companiile locale s-au mobi­lizat şi chiar i-au cerut ajutorul ambasadorului polonez în Ungaria, potrivit presei poloneze. Chestiunea este urgentă deoarece decretul lui Orban a luat pe toată lumea pe nepregătite, cu exporturile poloneze în drum spre piaţa maghiară. Febra aftoasă este o boală puternic contagi­oasă care afectează animalele de fermă, iar prezenţa ei a fost confirmată în Ungaria în luna martie. În aceeaşi lună, Polonia şi alte state au restricţionat importurile de carne şi de animale din Ungaria. Chiar şi Marea Britanie a făcut acest lucru, extinzând restricţiile şi asupra Slovaciei.

Blocajul din Europa de Est arată cât de fragil este sectorul agricol şi la ce sunt dispuse guvernele pentru a-l proteja când presiunile cu care acesta se confruntă cresc: subvenţiile cre­ea­ză condiţii inegale de joc, arşiţa şi seceta lovest din ce în ce mai des, la fel şi bolile şi pan­demiile, iar concurenţi non-UE au avantajul adaptării mai rapide şi al preţurilor mai mici. Apoi, a proteja agricultura înseamnă şi asigu­rarea accesului la pieţele externe.

Organizaţia Camera Poloneză a Laptelui es­ti­mează că membrii săi vor pierde până la 100 mi­lioane zloţi (23,6 milioane euro) pe zi dacă febra aftoasă ar lovi Polonia. Blocaje cum este cel ac­tual pot fi dureroase pentru toată lu­mea. Anul trecut, Ungaria a exportat în Polo­nia animale vii în valoare de 14 milioane euro, importând din acestă ţară animale de 9,1 mili­oane euro. Pe de altă parte, Ungaria şi alte ţări din regiune sunt pieţe pe care exportatorii polonezi de carne şi produse din carne nu le pot ignora.

În 2023, principalele destinaţii pentru car­nea de porc exportată de Polonia au fost Ger­ma­nia, Italia şi Franţa, iar din Europa de Est s-au re­marcat Cehia şi Ungaria. Valoarea expor­turilor de carne de porc a depăşit 1,2 miliarde euro. Exporturile de carne de vită au fost şi mai mari, de 1,7 miliarde euro, dar acestea s-au dus mai ales spre Vest. Anul trecut, în perioada ia­nuarie-noiembrie, principalele destinaţii pentru exporturile de carne de porc din Polonia au fost România şi Germania, cu o pondere de 9% din total fiecare, Slovacia, aceasta fiind doar cu puţin mai în spate, Cehia, cu o pondere de 8%, şi Ungaria, cu 7%. Prin urmare, se poate obser­va creşterea importanţei Europei de Est.

Polonia este etalon în acest sector deoarece se află în top 10 mondial la exporturile de car­ne. Pentru fermierii europeni, într-un mediu vo­latil cum este cel actual, găsirea altor pieţe este dificilă, de aceea perturbarea pieţelor re­gio­nale poate provoca mult chin. La rândul lui, sectorul agricol poate provoca mult chin politic. Reacţia Ungariei trebuie pusă însă şi în alt con­text. În urmă cu doar câţiva ani, Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia făceau din Grupul de la Visegrad (V4) o aliaţă est-europeană cu o voce puternică în politicile Uniunii Europene.

V4 încă există, dar nu mai vorbeşte cu o singură voce. Relaţiile politice dintre Budapesta şi Varşovia se înrăutăţesc vizibil. Iar Ungaria este din ce în ce mai izolată şi de aceea îşi caută aliaţi în afara UE, în timp ce Polonia, după ce conservatorii PiS au pierdut guvernarea, a devenit liderul politic regional şi îşi face aliaţi în Vest. Recent, premierul polonez Donald Tusk şi preşedintele francez Emmanuel Macron au semnat un tratat pentru îmbunătăţirea cooperării şi prieteniei dintre cele două state.

Tusk a anunţat anterior că pactul va obliga ambele state la asistenţă reciprocă, inclusiv militară, în cazul unei ameninţări. Ungaria, în schimb, a semnat un tratat de cooperare strategică pentru apărare cu Serbia. Acordul a fost parafat la Belgrad. Presa sârbă proguvernamentală a scris despre o alianţă militară, deşi analiştii spun că nu este cazul. Guvernul de la Budapesta susţine Belgradul în conflictele latente din Balcanii de Vest.

În 2023, principalele destinaţii pentru carnea de porc exportată de Polonia au fost Germania, Italia şi Franţa, iar din Europa de Est s-au remarcat Cehia şi Ungaria. Anul trecut, în perioada ianuarie-noiembrie, principalele destinaţii pentru exporturile de carne de porc din Polonia au fost România şi Germania, cu o pondere de 9% din total fiecare, Slovacia, aceasta fiind doar cu puţin mai în spate, Cehia, cu o pondere de 8%, şi Ungaria, cu 7%.