Europa de Est duce creşterile PIB din UE la extreme în T1: 0% în România şi 1,6% în Polonia

La începutul anului, guvernatorul Băn­cii Naţionale a Poloniei A­dam Glapinski spunea că pre­feră o creştere economică cons­tantă şi moderată, dar sănă­toasă, în locul uneia rapide, dar nesustenabile în timp, cum e cea a Romaniei. În primul tri­mes­tru al acestui an, cele două ţări au ajuns fiecare la câte o extremă europeană cu creşterile economice.

Tot în primul trimestru, Germania, cea mai mare economie europeană, a surprins prin amploarea încetinirii.

În contextul în care în general economiile zonei euro şi ale UE au încetinit, unele sur­prinzător de puternic, PIB-ul polonez a acce­le­rat de la 1% la 1,6% în trimestrul unu în raport cu trimestrul anterior, în timp ce creşterea economiei româneşti a încetinit de la 0,3% la 0%, potrivit datelor Eurostat. În UE, mai puternic decât Polonia a crescut doar Letonia, cu 1,7%, însă această economie este mult, mult mai mică. România este singura eco­nomie din UE care stagnează în ritm trimestrial. Din raportul Eurostat lipsesc însă rezul­tatele Croaţiei, care în ultimul trimestru al anului trecut a urcat cu doar 0,1%, ale Estoniei, Irlandei, Greciei, şi ea cu un avans mar­ginal în trimestrul patru, Luxemburgului şi Maltei, care în T4 au scăzut, Sloveniei şi Suediei.

Este de observat că Europa de Est, din datele prezentate de Eurostat, deţine şi cea mai mare şi cea mai mică creştere economică pentru primul trimestru al acestui an, iar evoluţiile ţărilor din regiune au fost în general mai bune decât cele ale statelor din zona euro.

Diferenţa de performanţă dintre Polonia şi România este vizibilă şi în ceea ce priveşte creş­terea economică în ritm anualizat, capi­tol la care România s-a numărat anul trecut printre campionii Europei. PIB-ul României a încetinit de la 6,6% la 4,2%, iar cel al Poloniei a accelerat de la 4,4% la 4,9%, ritm mai slab doar decât cel al Letoniei, de 5,2%.

După criteriul evoluţiei analizate, econo­mia Danemarcei a scăzut în primul trimestru cu 0,8%. Este singura ţară cu scădere.

Cel mai mult a surprins însă încetinirea Germaniei, locomotiva economiei europene, de care depind pentru investiţii şi exporturi pieţele est-europene, inclusiv cea  a României.

Creşterea PIB-ului german s-a înjumătăţit în primul trimestru, de la 0,6% la 0,3% în raport cu trimestrul anterior. Institutul naţio­nal de statistică al Germaniei se aştepta la un avans de 0,4%, notează Deutsche Welle. Cu toată în­ce­ti­nirea, acesta este cel de-al 15-lea tri­­mes­tru cu creştere consecutiv. Germania trece ast­fel prin cea mai lungă perioadă cu evo­luţie eco­nomică pozitivă din 1991. Avansul din primul trimestru reflectă în principal forţa consu­mului, a investiţiilor companiilor în utilaje şi echi­pa­mente şi un boom în industria cons­truc­ţiilor.

Spe­cialiştii spun că avansul a fost frânat de slăbi­ciunile din comerţ, cu expor­turile şi impor­turile reducându-se, de diminuarea investiţiilor guvernului, de o epidemie de gripă şi de greve.

“Fundaţiile economiei germane rămân solide în pofida pierderii bruşte de forţă. Însă se pare că odată cu încetinirea comerţului global şi cu spectrul protecţionismului planând deasupra firmelor, economia germană coboară de pe vârf”, spune Oliver Rakau, analist la Oxford Economics, citat de The Wall Street Journal.

Economiştii atrag atenţia că exporturile mai slabe arată că euro mai puternic, care s-a apreciat cu 8% faţă de dolar în ultimele 12 luni, şi protecţionismul pe care SUA îl îmbrăţişează cu patimă tot mai mare îşi pun deja amprenta asupra economiei germane, dependentă de exporturi. Un euro puternic erodează competitivitatea pe pieţele externe a bunurilor şi serviciilor produse în zona euro.

Şi ministerul afacerilor economice insistă pe fundaţiile solide ale economiei. “Consumul privat a rămas puternic. Companiile sunt optimiste în ceea ce priveşte perspectivele comerciale”, se arată într-un comunicat al ministerului. Acesta sugerează că investiţiile guvernului s-ar putea să se fi redus din cauza negocierilor prelungite pentru formarea noii coaliţii de guvernare conduse de Angela Merkel.

Oliver Rakau, analist la Oxford Economics, avertizează că Germania se va chinui să recupereze din viteza pierdută în următoarele luni, notează The Guardian. “Credem că în trimestrul doi creşterea îşi va reveni la doar 0,6%. În 2018, avansul va fi de 2,2%.”

Economistul de la ING Carsten Brzeski spune că “consumul guvernului şi comerţul au fost o frână în calea creşterii. De asemenea, nu trebuie uitat că au fost şi factori excepţionali cum ar fi iarna friguroasă, care a adus o epidemie de gripă, vacanţa de Paşte care a venit mai devreme şi grevele din industriile metalelor şi electrotehnică, care probabil au distorsionat datele pentru primul trimestru“.

Numărul de angajaţi care nu s-au dus la muncă pentru că au fost bolnavi a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani în februarie, potrivit unei asociaţii a fondurilor de asigurări de sănătate pentru companii. Apoi, un total de 500.000 de salariaţi din industriile metalelor şi electrotehnică au participat în perioada ianuarie-februarie la o serie de greve de avertisment, potrivit uniunii sindicale IG Metall, care a reuşit să obţină un acord pentru salarii mai mari pentru membrii săi.

Şi Brzeski atrage atenţia că economia germană are fundaţii solide, cum ar fi producţia industrială.

Şi alte economii mari au încetinit. Avansul PIB-ului francez s-a diminuat de la 0,7% la 0,3% în raport cu trimestrul anterior, iar cel al Marii Britanii de la 0,4% la 0,1%.