Summitul NATO de joi şi vineri din Ţara Galilor ar putea aduce cel mai concret răspuns de până acum dat de cea mai puternică alianţă militară din lume la presupusa intervenţie militară rusească în Ucraina: o forţă de intervenţie rapidă capabilă să se desfăşoare rapid în Europa de Est şi care să demonstreze Rusiei că nici Alianţa şi „niciunul dintre statele membre nu se vor lăsa intimidate“. Unele dintre aceste ţări şi unii din vecinii Alianţei nu se simt deloc „intimidaţi“ de noul „pericol“ care ameninţă NATO, ci din contră, caută să-şi protejeze legăturile cu Rusia.
„Ar trebui să convenim acum cum putem susţine o prezenţă robustă în Europa de Est, consistentă cu Actul Fondator NATO Rusia (acord privind relaţiile reciproce, cooperarea şi siguranţa NATO şi ale Federaţiei Ruse semnat la Paris în 1997 – n.red.) pentru a demonstra Rusiei că nici NATO şi niciun stat membru nu vor fi intimidaţi“, se arată în prezentarea oficială a obiectivelor summitului din Ţara Galilor.
Dacă în nordul Europei de Est, statele baltice se tem că vor fi următoarea „pradă“ a Rusiei, după Crimeea, în sud sentimentele faţă de Moscova sunt cel puţin ambivalente.
Ungaria
Poate cel mai îndârjit opozant din UE al sancţiunilor contra Rusiei este Ungaria premierului Viktor Orban. Premierul a promis că ungurii vor avea cea mai ieftină eletricitate din UE, iar pentru aceasta va dezvolta sectorul nuclear al ţării. Un rol important în acest proiect în are Rusia, care a împrumutat Ungariei 10 mld. euro pentru construirea a două reactoare la singura centrală nucleară maghiară. Unităţile vor fi construite de o companie rusească. De asemenea, Rusia are legături puternice cu una dintre cele mai mari companii maghiare, grupul petrolier MOL. Tot în Ungaria, liderii partidului extremist Jobbik nu şi-au ascuns simpatia faţă de regimul de la Kremlin, iar Orban simpatizează cu unele dintre ideile Jobbik. Ungaria este ţară membră a NATO. Premierul maghiar vrea să construiască un bloc prorus în Europa de Est.
Slovacia
Şi în Slovacia premierul Robert Fico a criticat sancţiunile UE, descriindu-le ca „fără sens şi contraproductive“. Diplomaţii slovaci au făcut, fără succes, eforturi pentru a împiedica UE să-l pună pe lista persoanelor sancţionate pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin, cel care a anunţat pe o reţea de socializare că următorul zbor pe care-l va face pe deasupra României va fi într-un bombardier. Fico, fost membru al Partidului Comunist, insistă că legăturile comerciale şi importurile de gaze ruseşti ar trebui să fie prioritare în faţa pedepsirii Rusiei.
Aproximativ 40% din gazele importate de Europa din Rusia ajung în Slovacia, după ce trec prin Ucraina, ceea ce oferă acum Slovaciei un rol important în eforturile UE de a ajuta Ucraina.
Slovacia, de asemenea stat membru NATO, a deschis recent o conductă prin care pot fi trimise gaze naturale din UE în Ucraina, în condiiţiile în care Gazprom nu mai vinde gaze Ucrainei. Conducta poate acoperi 20% din necesarul de combustibil al acestei ţări.
Preşedintele slovac Andrej Kiska are în general o atitudine pozitivă faţă de sancţiunile UE.
Cehia
Şi Cehia dă dovadă de ambivalenţă. Premierul Bohuslav Sobotka s-a grăbit să declare că Republica Cehă nu-şi poate tăia legăturile comerciale cu Rusia din cauza Ucrainei. Exporturile cehe către Rusia au o pondere de mai puţin de 4% din total. 80% din exporturi se duc în UE. Şeful diplomaţiei cehe a avertizat că cele mai recente sancţiuni care ţintesc anumite sectoare economice, şi nu anumiţi indivizi, vor afecta deopotrivă economiile Rusiei şi Europei. Cu toate acestea, a spus el, sancţiunile sunt necesare. Iar preşedintele Miloş Zeman, conoscut pentru atitudinea prorusă, a făcut o comparaţie indirectă între activităţile militare ale Rusiei în Ucraina şi invazia din 1968, când tancurile ruseşti au intrat în Praga pentru a-i potoli pe revoluţionari.
Turcia
Turcia, un membru cu importanţă strategică pentru NATO din cauza deschiderii largi la Marea Neagră şi a poziţionării geografice pe două continente, a făcut clar, prin ministrul economiei Nihat Zeybekci, că îşi va urmări la maximum interesele în timp ce va rămâne apropiată de Rusia. Turcia este dependentă de gazele Rusiei, care-i livrează jumătate din combustibilul consumat. De asemenea, tot Rusia îi construieşte Turciei prima centrală nucleară. În aceste condiţii, Turcia este reticentă să ia o atitudine mai agresivă în criza ucraineană şi are o atitudine prudentă faţă de politicile Moscovei.
Bulgaria
Bulgaria, tot stat membru NATO, nu este deloc încântată de sancţiunile impuse de UE Rusiei. Conflictul blochează dezvoltarea gazoductului rusesc South Stream, care ar fi adus gaze ruseşti în Europa Centrală şi bani, locuri de muncă şi gaze ieftine Bulgariei.
La periferia NATO, Austria, văzută ca una dintre cele mai disciplinate economii din zona euro, face lobby puternic pentru blocarea sancţiunilor contra Rusiei. Ca şi Bulgaria, Austria are interese mari în South Stream. Dacă gazoductul va fi construit şi va fucţiona după regulile UE, companiile care exploatează gaze naturale în Marea Neagră, inclusiv OMV, din Austria, vor avea acces la gazoduct.
