♦ Pe măsură ce se maturizează, economiile est-europene simt nevoia de mai mult control în sectoarele cheie, unul dintre acestea fiind cel alimentar. Abordările sunt cât se poate de diferite, specifice fiecărui stat, şi au o doză puternică de amestec politic.
Anul acesta, guvernul polonez a înfiinţat un megagrup alimentar naţional, un holding concentrat în jurul Companiei Naţionale a Zahărului, care are ca scop susţinerea politicilor de stat în sector.
Holdingul adăposteşte în prezent 15 companii, dar se va extinde prin achiziţii pentru a ajunge la ţinta de 48 de companii. Negocierile vizează inclusiv câţiva procesatori de alimente, scrie The Warsaw Voice. Guvernul explorează, de asemenea, posibilitatea intrării pe piaţa de retail, adică infiinţarea sau cumpărarea unui lanţ de magazine alimentare de stat.
Liderul partidului de guvernământ şi conducătorul din umbră al statului Jaroslaw Kaczynski a spus recent că sunt purtate discuţii pentru cumpărarea lanţului de retail Zabka (Broscuţa) de la fondul de investiţii străin CVC Capital Partners. Planurile pentru sectorul alimentar se aliniază astfel strategiei tipice guvernului polonez de a întări prezenţa statului în sectoare economice importante prin fuziunea unor companii de stat pentru crearea unor „campioni“ economici.
În Ungaria, lucrurile sunt mai complicate. Guvernul nu insistă pe companii mari de stat, excepţie făcând sectorul energetic, unde MVM a devenit singurul distribuitor universal de gaze şi electricitate. Strategia Budapestei este de a pune presiuni pe multinaţionalele din retail, bănci şi telecom, un instrument în acest sens fiind suprataxarea şi încurajarea companiilor private maghiare de a face achiziţii în aceste sectoare.
Problema este că patronii acestor companii sunt prieteni, apropiaţi sau sponsori ai partidului de guvernământ şi chiar ai premierului Viktor Orban. Spre exemplu, unul dintre cei mai mari producători de alimente din Ungaria este Talentis Agro Zrt, un grup de companii agricole şi alimentare deţinute de holdingul Mészáros. Numele holdingului vine de la Lorinc Mészáros, politician, om de afaceri maghiar şi miliardar. Lorinc Mészáros şi Orban sunt prieteni din copilărie, au crescut în acelaşi sat, iar primul poartă renumele de interpus al premierului în afaceri, adică omul care pune la adăpostul propriei persoane averea lui Orban.
► Strategia guvernului polonez este de a întări prezenţa statului în sectoare economice importante prin fuziunea unor companii de stat pentru crearea unor „campioni“ economici.
► Strategia Budapestei este de a pune presiuni pe multinaţionalele din retail, bănci şi telecom, un instrument în acest sens fiind suprataxarea.
► În Cehia, cel mai mare producător de alimente este holdingul agricol Agrofert, deţinut o bună perioadă de timp fără mască de Andrej Babis, premier din 2017 şi până în 2021, om de afaceri, miliardar şi politician.
Când a extins, recent, lista cu alimente de bază cu preţuri plafonate, guvernul maghiar a explicat că va ajuta să ducă această nouă povară doar magazinele din oraşele mici, adică unde lanţurile de retail străine cu brandurile proprii nu şi-au creat acces şi unde producătorii locali au mai puţină concurenţă.
În Cehia, cea mai matură economie din regiune şi ţară de antreprenori, este mai simplu. Cel mai mare producător de alimente este holdingul agricol Agrofert, deţinut o bună perioadă de timp fără mască de Andrej Babis, premier din 2017 şi până în 2021, om de afaceri, miliardar şi politician cu tendinţe populiste. Când Babis a fost şeful guvernului, cumpărăturile de zi cu zi au devenit o chestiune puternic politizată, după cum scrie Politico.
Partidul său a propus ca retailerii cu magazine mari să fie forţaţi să includă în oferta lor o anumită cotă de produse cehe (cel puţin 55% în 2022 şi cel puţin 73% în 2028). Camera inferioară a parlamentului a aprobat propunerea, dar senatul, controlat de opoziţie, a respins-o.
De o astfel de iniţiativă ar fi profitat cel mai mult chiar Agrofert, cel mai mare producător de alimente cehe şi materii prime pentru industria de profil. Babis a insistat atunci că el nu mai are vreo legătură cu holdingul deoarece şi-a transferat toate interesele unor fonduri în 2017. Dar neîncrederea populaţiei a fost mare (Babis şi Agrofert au fost şi în centrul unui scandal de conflict de interese şi fraudă cu fonduri europene). A apărut o mişcare de boicot a produselor Agrofert la care a ajutat o aplicaţie special creată pentru a indentifica produsele Agrofert de pe rafturile magazinelor.
Babis este acum în opoziţie şi candidează pentru funcţia de preşedinte. A spus că nu va vinde Agrofert, dar a asigurat că nu mai are nicio influenţă acolo.
În Polonia, o primă misiune strategică a Grupului Alimentar Naţional, holdingul de stat concentrat în jurul Companiei Naţionale a Zahărului, a fost de a asigura aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice la preţuri rezonabile atunci când criza îngrăşămintelor a atins punctual de maxim. Însă centrele de distribuţie au fost foarte puţine. Guvernul a spus anul trecut că holdingul îşi va diversifica operaţiunile printre altele în domeniul procesării fructelor şi legumelor şi al tutunului, dar va sta departe de zonele dominate de companii mari, cum ar fi procesarea laptelui şi a cărnii, notează Deutsche Welle. Zabka, lanţul de retail la care s-a referit Kaczynski, are 7.000 de magazine în Polonia şi, potrivit celor mai recente estimări, valorează două miliarde de euro.
