În timp ce dependenţa Europei de China este recunoscută pe scară largă, dependenţa Chinei de UE pentru tehnologii cheie este adesea trecută cu vederea. În ciuda eforturilor pentru autosuficienţă tehnologică, Beijingul încă depinde de capabilităţi europene în domenii critice, potrivit Euronews. Deşi tot mai limitate, dependenţele Chinei de UE în domenii tehnologice strategice nu au dispărut.
În mediul geopolitic actual tot mai tensionat, reducerea acestor dependenţe a devenit o prioritate urgentă pentru Beijing. Planul pe cinci ani al ţării, dezvăluit în luna martie a anului trecut, plasează autosuficienţa tehnologică în centrul strategiei industriale a acesteia până în 2030. În domeniile semiconductorilor, tehnologiilor aerospaţiale, produselor farmaceutice, cipurilor auto, roboticii şi calculului quantum, companiile europene încă furnizează produse care rămân esenţiale pentru China.
Odată cu intensificarea tensiunilor comerciale cu Beijingul, ar putea dependenţele respective aduce Europei un avantaj? Majoritatea experţilor sunt sceptici. Monopolul Chinei asupra pământurilor rare, esenţiale pentru tehnologiile verzi şi industria apărării din Europa, reprezintă o armă mult mai puternică ce poate fi utilizată în represalii împotriva UE. „China dispune cu adevărat de un punct de blocaj când vine vorba de minerale, însă noi nu dispunem de un astfel de punct“, a declarat Tobias Gehrke, expert la Consiliul European pentru Relaţii Externe, pentru Euronews.
În unele sectoare, China ar putea atinge autosuficienţa în doar câţiva ani, potrivit lui Sam Goodman, expert. În ce tehnologii rămâne China dependentă de UE?
În lanţul de aprovizionare cu semiconductori, UE are o bijuterie: ASML. Compania deţine aproape un monopol în domeniul maşinilor EUV, esenţiale pentru producţia de microcipuri. Dependenţa Chinei de ASML a fost deja exploatată de SUA şi Olanda, însă China poate cumpăra în continuare maşini EUV mai puţin avansate, un segment pe care ASML deţine aproape 90% din piaţa globală.
Totuşi, China se mişcă rapid, cerând ca 50% din echipamentele utilizate în producţia nouă de cipuri să fie obţinute local.
Avionul de pasageri Comac C919 este răspunsul Chinei la avioanele de pasageri produse de Boeing şi Airbus. Însă lanţul său de aprovizionare rămâne în mare măsură dependent de companii europene ca Safran şi Liebherr. Cu toate acestea, orice încercare de a transforma lanţul de aprovizionare în armă ar putea avea un cost şi pentru Europa.
Europa bate în continuare China la patente farmaceutice. Totuşi, investiţiile Chinei în R&D în domeniu au crescut cu 16.2% anual între 2020 şi 2024, dublul ritmului din Europa. Unele companii din UE au creat de asemenea companii mixte şi parteneriate R&D pentru a beneficia de pe urma cheltuielilor pe cercetare şi costurilor mai mici de producţie din China. Care parte beneficiază cel mai mult de pe urma acestora? Întotdeauna China, arată Goodman.
Producători auto chinezi ca BYD şi Chery depind de asemenea de tehnologii europene, inclusiv de cipuri de la companiile Infineon, NXP şi STMicroelectronics. Însă poziţia de lider a UE în aceste domenii rămâne precară.
Roboţii sunt cea mai recentă demonstraţie a progresului tehnologic al Chinei. Totuşi, o parte importantă din lanţul de aprovizionare downstream, incluzând componentele care fac roboţii să se mişte, este produsă de companii europene ca Ewellix din Suedia şi Rexroth din Germania.
Când vine vorba despre calculul cuantic, Goodman arată că China vrea să colaboreze în continuare cu europenii pentru a-şi atinge ţintele industriale şi de comercializare. Totuşi, statele membre ale UE rămân divizate în privinţa meritelor asocierii cu China în acest domeniu.
„În lipsa unei abordări unificate, China va câştiga în mod inevitabil sistemul“.
