Ministrul economiei din Ungaria Márton Nagy a anunţat într-un final ceea ce mulţi ştiau de mult: economia maghiară va creşte anul acesta cu cel mult 1%. Prognoza iniţială era un avans de 3,4%, iar pe baza ei guvernul şi-a făcut planurile de buget. 2025 ar fi trebuit să fie un „an fantastic“. Ministrul Nagy şi-a făcut anunţul la limită, a doua zi institutul naţional de statistică urmând să publice datele despe evoluţia PIB în trimestrul II.
Acestea vor arăta, cel mai probabil, că ţintele de creştere ale guvernului nu pot fi atinse. Oficialul a precizat de această dată că din cauza condiţiilor externe nefavorabile, creşterea economică de 1% va putea fi considerată o realizare remarcabilă. Anunţul lui Márton Nagy vine, de asemenea, după ce preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi preşedintele american Donald Trump au prezentat acordul comercial preliminar dintre UE şi SUA care prevede taxe vamale de 15% pe importurile de maşini europene. Acordul este criticat în special de Germania şi de constructorii auto germani, de care economia maghiară este dependentă.
Într-un alt stat est-european, în Polonia, deşi cele mai noi prognoze sugerează o creştere economică „stelară“ pentru condiţiile date în acest an, îngrijorările se adună. Indicatorii anticipativi nu sunt încurajatori. Analiştii au găsit că principala frână pentru creşterea economică este scăderea comenzilor industriale, mai ales a celor pentru export. Una dintre cel mai dur lovite industrii este cea a mobilei, care se chinuie printre altele din cauza încetinitii activităţii din construcţiile rezidenţiale, după cum scrie Business Insider Polonia. Viteza creşterii economice este importantă pentru statele est-europene în special acum, când sunt presate să-şi echilibreze bugetele şi să încetinească avansul datoriei. Veşti grozave, dar care din păcate nu ajută cu nimic regiunea, vin de la celălalt capăt al Europei.
Economia Spaniei continuă să defileze prin faţa economiilor mai mari şi mai puternice din zona euro, cu o creştere de 2,8% în trimestrul doi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Avansul trimestrial este şi el unul bun, de 0,7%. Spania continuă să fie astfel una dintre cele mai rapide economii din ceea ce ar trebui să fie elita economică a UE. În timp ce alte economii importante din zona euro se chinuie din cauza crizelor structurale şi a impactului tensiunilor geopolitice, Spania progresează rapid, ajutată de consumul din gospodării şi de investiţiile companiilor, notează Euronews. Progresul ascunde schimbări de structură.
Economistul şef de la BBVA Research Miguel Cardoso-Lecourtois a explicat că motoarele de creştere tradiţionale, turismul şi consumul guvernamental, încetinesc, ultimul fiind afectat de fragmentarea politică, care împiedică aprobarea unui nou buget, în timp ce politicile pentru rezolvarea problemei turismului excesiv încetinesc cheltuielile străinilor. Pe de altă parte, accelerarea consumului din gospodării reflectă îmbunătăţiri într-un loc unde Spania are probleme de aproape două decenii.
În al doilea trimestru numărul de persoane cu loc de muncă a depăşit pentru prima dată pragul de 22 milioane, potrivit datelor oficiale. Iar rata şomajului s-a redus la 10,29%, cea mai joasă cotă de după 2008, anul marii crize economice globale. Şomajul este, totuşi, ridicat dacă este comparat cu media din zona euro.
„Creşterea este acum înclinată mai mult spre consum şi investiţii“, spune Cardoso-Lecourtois. „Acest lucru se întâmplă în timp ce inflaţia decelerează, se reduc mai ales preţurile energiei, creşterea numărului de angajaţi continuă să fie puternică, salariile continuă să crească, iar dobânzile coboară.“
De obicei, dobânzile mici încurajează consumul şi creşterea economică deoarece ieftinesc banii luaţi cu împrumut. De asemenea, se pare că Spania va fi puţin afectată de acordul comercial dintre SUA şi UE, considerat ca fiind în defavoarea Uniunii.
În Ungaria, ministrul economiei îşi pune speranţele în consumul intern, ajutat de politicile antiinflaţioniste aplicate de guvern, una fiind îngheţarea marjelor de profit ale retailerilor la anumite produse. Ministrul Nagy nu se aşteaptă ca această măsură să fie retrasă înainte de primăvara anului viitor. El este optimist în legătură cu viitorul, în care vede creşterea vânzărilor de maşini electrice şi domolirea incertitudinilor produse de noile politici comerciale ale SUA.
Oficialul crede că ţinta de deficit bugetar de anul acesta, de 4,1% din PIB, încă mai poate fi atinsă. Ministrul maghiar al afacerilor externe Péter Szijjártó vede răul venind de la Comisia Europeană, Ursula von der Leyen negociind dezastruos cu Washingtonul.
În schimb, binele vine din SUA, trei mari companii americane anunţând deja investiţii în Ungaria de când Donald Trump a fost ales preşedinte. Şi urmează mai multe investiţii americane. Polonia nu-şi pune bazele în americani pentru creştere. Intel a renunţat la un proiect de investiţii istoric în această ţară, pe când companiile poloneze sunt în expansiune în regiune.
Însă vin probleme. Biroul pentru Investiţii şi Ciclu Economic a găsit „multe semne că afacerile poloneze îşi pierd din competitivitate în raport cu companiile străine“. Acest lucru reiese din lipsa de îmbunătăţire a productivităţii muncii şi costurile ridicate pentru afaceri. Totuşi, companiile tratează actualele dificultăţi ca pe ceva temporar.
