Votul a dezlănţuit un haos politic care aduce cu picioarele pe pământ investitori şi şefi de state deopotrivă: efectele marii crize financiare se fac încă simţite în Europa, iar Uniunea Europeană are resurse pentru a crea riscuri politice şi pericolele economice care o pot trage înapoi.
Pe pieţele financiare, criza politică din Spania a dus la deprecierea euro, la creşterea costurilor de finanţare ale acestei ţări, a cincea economie ca mărime din UE, şi la scăderea acţiunilor pe bursa de la Madrid. Din sfera politică, una dintre cele mai hotărâte reacţii la referendumul de duminică pentru independeţă din Catalonia a fost cea a Comisiei Europene. CE a făcut clar că sub legea spaniolă votul, covârşitor în favoarea ruperii Cataloniei de Spania dar ţinut în condiţii care nu garantează corectitudinea acestuia, nu este „legal“ şi reprezintă o „chestiune internă“ pentru Spania. De asemenea, purtătoarea de cuvânt a CE Margaritis Schinas a avertizat că o Catalonie independentă nu va face parte din UE dacă votul pentru independenţă se va transforma într-un referendum legal, scrie AFP.
„Facem apel la toţi jucătorii relevanţi să treacă rapid de la confruntare la dialog. Violenţa nu poate fi niciodată un instrument în politică“, a spus Schinas. Violenţa cu care forţele de ordine guvernamentale au încercat să descurajeze alegătorii catalani să voteze a fost de altfel condamnată de mai mulţi politicieni europeni în ceea ce unii observatori spun că este un mare succes de PR pentru separatişti.
Violenţa într-una dintre cele mai mari democraţii europene - sute de civili au fost răniţi de forţele anti-revoltă - denotă disperare. Guvernul, în calitate de apărător al constituţiei, care prevede că Spania este un stat indivizibil, a încercat să descurajeze sau să împiedice din timp referendumul, dară fără succes. A înţesat pieţele Barcelonei cu mii de poliţişti, a încercat să rupă lanţul logistic al organizatorilor votului, iar ministerul de finanţe al guvernului central a ameninţat încă din august cu sancţiuni, cu lichidarea şi amenzi dure companiile catalane sau pe executivii acestora dacă întrerup plata taxelor către guvernul central după referendum, notează TheLocal.es. Avertismentul a venit la mai puţin de 24 de ore după ce guvernul separatist al Cataloniei a anunţat că este pregătit să ia locul guvernului central în taxarea veniturilor locale şi că a stabilit structuri pentru colectarea taxelor după votul de pe 1 octombrie. Catalonia, cu o economie reprezentând 20% din întregul PIB spaniol şi mai mare decât, spre exemplu, cea a Portugaliei, este nemulţumită de redistribuţia incorectă a veniturilor din taxe de la Madrid, scrie Reuters.
În fiecare an, regiunea plăteşte sub formă de taxe către bugetul central cu circa 10 miliarde de euro (5% din PIB-ul regional) mai mult decât primeşte înapoi, potrivit datelor oficiale. Spre comparaţie, cea mai săracă regiune a Spaniei, Andalusia, primeşte cu aproape opt miliarde de euro mai mult decât plăteşte.
„Problema banilor este una dintre principalele probleme, de aici sentimentul că regiunea este jefuită“, a explicat Angel Talavera, analist la Oxford Economics.
Dacă agenţia de taxe din Catalonia preia toate formele de taxare, va colecta un total de 42 de miliarde de euro, apreciază Josep Lluis Salvado secretar în trezoreria catalană.
Bătălia pentru Catalonia înseamnă prin urmare o luptă pentru bani şi pentru economie. Catalonia este una dintre cele mai bogate regiuni spaniole. La PIB per capita Catalonia ocupă locul patru în topul regiunilor (28.600 euro contra 23.300 euro la nivel general în Spania), în spatele Madridului, al Ţării Basce şi Navarrei. Regiunea are o rată a şomajului aproape similară cu cea a capitalei, de 13%, faţă de 17% la nivel naţional. Catalonia, cu Barcelona şi plajele din Costa Brava, este regiunea care atrage cei mai mulţi turişti străini. La acest capitol, diferenţa faţă de restul ţării s-a amplificat în ultimii ani. Regiunea a fost vizitată de un sfert din turiştii străini care au venit în Spania anul trecut. Catalonia este, în plus, regiunea cu cele mai mari exporturi. Cu o poziţia geografică favorabilă şi cu deschidere la mare, Catalonia este de departe motorul exporturilor spaniole, realizând un sfert din vânzările totale de produse (exporturi de 64 de miliarde de euro vs 255 de miliarde de euro ale Spaniei în 2015). În schimb, regiunea are un deficit comercial important, cu importuri de 76 de miliarde euro.
Dacă ar deveni independentă, Catalonia ar trebui să-şi trimită 35% din exporturi în Spania. Mai multe companii mari îşi au sediul în capitala regională: producătorul de textile Mango, CaixaBank, a treia bancă în funcţie de active, Gas Natural, companie de energie uriaşă, Abertis, grup autorutier, şi Puig, proprietarul mărcilor Nina Ricci, Paco Rabanne şi Jean-Paul Gaultier. Catalonia are 606.500 de firme. Însă are şi a treia datorie ca mărime din rândul regiunilor spaniole, de 35,2% din PIB. În valoare absolută, datoria de 75,4 miliarde de euro este cea mai mare. Marea problemă este că datoria are calificativul în categoria speculativ, ceea ce înseamnă că regiunea nu se poate finanţa direct de pe pieţe. Aceasta înseamnă că este dependentă de guvernul central. Pentru a avita colapsul financiar după independenţă, Catalonia va avea nevoie de toate veniturile din taxe pe care le poate colecta. În 2015, Catalonia avea o populaţie de 7,4 milioane de locuitori, adică 16% din populaţie.
Liderii separatişti au indicat că ar putea acţiona în sensul unei declaraţii unilaterale de independenţă chiar în această săptămână. Ar reprezenta punctul culminant al unei tendinţe care a început să ia amploare în criza financiară, când economia spaniolă s-a prăbuşit, distrugând 3,7 milioane de locuri de muncă.
În timp ce mulţi analişti se aşteaptă ca această criză să fie rezolvată cu şi mai multă autonomie pentru Catalonia, ei cred că incertitudinile pot eroda creşterea economică şi reputaţia premierului Mariano Rajoy,lider pro-european care conduce un guvern de minoritate, notează Reuters.
„Evenimentele politice din Spania şi Germania din ultimele săptămâni sunt o doză de realitate care arată investitorilor riscurile politice din zona euro“, apreciază Viraj Patel, analist la ING. „Gălăgia din jurul independenţei Cataloniei va ţine probabil de la spate euro şi riscă să alimenteze o corecţie tehnică mai amplă, mai ales prin prisma posibilităţii unor alegeri italiene şi mai problematice în 2018.“
