Europa, în război cu megaincendiile

Matthieu Jomain, comandant al detaşamentului de pompieri din Gironde, Franţa, a realizat rapid că incendiile de vegetaţie cu care a tot luptat împreună cu echipele sale nu sunt unele obişnuite: acestea se miş­cau cu repeziciune, schimbându-şi direcţia şi intensitatea pe măsură ce se răspândeau.

„Este un război împotriva incen­diilor de vegetaţie. Sunt pompier de 26 de ani şi nu am văzut niciodată incendii de vegetaţie de o asemenea magnitudine“, spune acesta.

Incendiul din Gironde a început pe 22 iulie şi s-a extins cu o viteză fără precedent, devastând pădurile şi zonele rurale, arzând aproximativ 420 de km şi distrugând în jur de 200 de case. Incendiul e atât de mare, încât a început să schimbe condiţiile meteo din jurul său, generând propriile furtuni.

Peste 220 de oameni au fost eva­cuaţi, în timp ce pompierii s-au luptat să oprească flăcările de la a ajunge în suburbiile de vest ale Bordeaux. Cam în aceeaşi vreme, două incendii sepa­rate au izbucnit într-o zonă rurală din sud-vestul Madridului. Acestea s-au unit mai apoi, forţând zeci de mii de oameni să fugă din calea lor.

Grecia, Portugalia, Italia, Marea Britanie şi Albania se luptă şi ele cu incendii de vegetaţie, consecinţa a pa­tru valuri succesive de căldură ex­tre­mă pe continent care au transfor­mat peisajele în butoaie cu pulbere şi a unei confluenţe de alte condiţii.

Alte episoade de căldură extremă se profilează, iar meteorologii nu se aşteaptă ca Europa să resimtă o ameliorare până la ploile de la sfârşitul toamnei sau începutul iernii. Riscul de incendii se extinde către nord şi est, punând în alertă oraşele.

Schimbările climatice au făcut aceste condiţii meteo mai comune şi mai extreme. Europa se încălzeşte mai rapid decât orice alt continent, însemnând că incendii de genul celor din Gironde vor deveni probabil un nou normal, testând limitele capacităţii pompierilor de a le opri şi ameninţând zone urbane şi infrastructură critică, cu consecinţe uriaşe pentru companii, societăţi şi economii, notează Bloomberg.

„Nu este o chestiune de bani. Nu este o chestiune de investiţii. Nu contează cât de eroici sunt pompierii. Pur şi simplu nu poţi opri un incendiu când condiţiile sunt atât de extreme pe cât am văzut în Europa în ultimele zile“, arată Raul Cordero Carrasco, cercetător pe climat la Universitatea din Groningen.

În Spania, serviciile de urgenţă au înfiinţat un centru de control în satul Navaluenga, în apropiere de Madrid. Acestea au descris un incendiu care s-a comportat în moduri greu de anticipat. Piloţii din elicoptere descoperit că vânturile de sub ei suflau într-o direcţie diferită de cele de deasupra lor. Flăcările au atins înălţimi de 40-50 de metri.

Riscul megaincendiilor de vegetaţie creşte pe măsură ce climatul se încălzeşte. Impactul real al acestora adesea nu este reflectat în cifre legate de asigurări pentru că mare parte a daunelor sunt de obicei neasigurate. Costul la nivelul societăţii este adesea semnificativ mai mare decât costul asigurat.

Orice estimare a costurilor pentru sezonul incendiilor din acest an ar fi prematură. Se previzionează că în acest an perioada de pericol s-ar putea întinde dincolo de vârful obişnuit din vară.

În cazul regiunii Gironde, analiştii spun că este prea devreme pentru măsurarea impactului economic. Este clar însă că industria turismului din regiune a fost afectată puternic.

Impactul pierderii unui număr atât de mare de clienţi în ceea ce ar fi în mod normal sezonul de vârf din vară ar putea împinge unele businessuri în faliment, spune Jean-Philippe Burgeat, vicepreşedinte al asociaţiei industriei ospitalităţii din Gironde, UMIH33. Industria poartă discuţii cu guvernul pentru sprijin şi cu băncile pentru a permite amânarea plăţilor, însă este posibil ca susţinerea să nu vină suficient de repede.