Criza de energie provocată de ambiţiile teritoriale ale Rusiei a adus în prim-plan nevoia de o mai mare independenţă şi securitate energetică în Europa. Criza costului vieţii arată că guvernele trebuie să ţină sub control preţurile electricităţii, gazelor naturale şi carburanţilor.
Pentru aceste probleme o soluţie găsită de unele guverne este salvarea, preluarea de către stat sau naţionalizarea companiilor din energie. Franţa, unde naţionalizările sau cel puţin un minim control al statului în giganţii corporate de importanţă strategică a devenit o tradiţie, vrea să preia în totalitate gigantul EDF, cândva un lider european al industriei nucleare care acum se confruntă cu probleme.
Germania a deschis drumul bailout-urilor companiilor energetice şi a preluat pentru a salva operaţiunile locale ale Gazprom monopolul exporturilor de gaze ruseşti. Guvernul italian a vehiculat ideea naţionalizării unei rafinării enorme deţinute de grupul rus Lukoil.
Bloomberg scrie de un val de naţionalizări în condiţiile în care guvernele vor să se asigure că la iarnă oamenii vor avea căldură, electricitate şi carburanţi.
Agenţia mai scrie şi că naţiunile europene realizează, după trei decenii de liberalizare pentru creşterea concurenţei, că securitatea energetică nu poate fi lăsată la mâna pieţelor. Analiştii spun că intervenţiile guvernelor sunt abia la început.
Chiar şi în SUA se pune problema ca statul să devină proprietarul unor active din industria petrolului şi nu oricare, ci Big Oil. Acestea ar putea să pară paşi timizi dacă ar fi comparaţi cu ce a făcut guvernul Ungariei în ultimii ani. Acolo, prin achiziţii, inclusiv de subsidiare ale concurenţilor străini, o companie de stat cunoscută ca MVM nu doar că a ajuns să domine sectorul energiei local, având putere de monopol, ci şi să se extindă în Europa de Est, având afaceri şi în România. Unele dintre ultimele tranzacţii sunt pentru preluarea unor participaţii la companii de profil cu tradiţie din Serbia, o poartă de intrare în Balcani. MVM produce, tranzacţionează şi distribuie electricitate şi gaze naturale şi este stăpână peste industria nucleară a ţării. Una din subsidiarele concurenţilor străini preluate de grupul ungar a aparţinut E.On. MVM este un caz aparte în politica guvernului premierului Viktor Orban. Acesta insistă pe controlul ungar în sectoarele cheie ale economiei şi care pot influenţa societatea, dar nu prin naţionalizări, ci prin cedarea afacerilor către oligarhii locali loiali lui şi partidului său. Naţionalizarea energiei sub umbrela MVM, a explicat Orban, creşte siguranţa energetică a Ungariei, asigură preţuri scăzute şi oferă statului o putere de negociere mai mare în faţa unor coloşi precum Gazprom. În actuala criză, guvernul se laudă că vinde populaţiei cea mai ieftină energie din Uniunea Europeană. Însă companiile consumă la preţul uriaş de pe pieţe, iar costurile suplimentare sunt transferate în preţuri. În Polonia, în schimb, guvernul se concentrează pe crearea şi consolidarea campionilor naţionali în sectoarele strategice, energia fiind unul dintre acestea. Şi Ungaria şi Polonia sunt campioni europeni la inflaţie.
Cel mai recent pas spre naţionalizare în industria energiei din UE a fost făcut în Franţa, unde guvernul a anunţat că vrea să preia în totalitate colosul EDF, care are probleme financiare şi datorii împovărătoare. Prin această companie, Franţa este cea mai mare putere nucleară civilă a Uniunii, însă mai multe reactoare ale EDF s-au lovit în ultimii ani de probleme. Statul deţine deja 84% din companie. Guvernul a explicat că este nevoie de naţionalizare completă pentru a grăbi tranziţia către energie verde – energia nucleară a fost etichetată recent de Comisia Europeană, la presiunile Parisului, ca fiind energie verde – şi pentru a putea feri cetăţenii de creşterea facturilor la energie. „Trebuie să avem control deplin în producţia şi viitorul energiei“, a spus noul premier Elisabeth Borne. „Trebuie să ne asigurăm suveranitatea în faţa consecinţelor războiului şi provocărilor colosale care ne aşteaptă.“ Problemele EDF sunt exacerbate de plafonările impuse de guvern preţurilor electricităţii, ceea ce face dificil pentru companie să-şi acopere deficitul de electricitate prin achiziţii. În Germania, a fost introdusă de urgenţă legislaţie care permite salvarea propriilor companii de energie, una fiind Uniper. Guvernul de la Berlin a pregătit un bailout estimat la 10 miliarde de euro pentru Gazprom Germania după ce colosul rus şi-a tăiat legăturile cu subsidiara germană, punând în pericol alimentarea cu gaze a ţării. Compania va fi redenumită „Securing Energy for Europe GmbH“.
