Pandemia de COVID-19 exacerbează diviziunea existentă pe piaţa europeană a muncii între muncitorii calificaţi şi cei necalificaţi deşi susţinerea financiară oferită de guverne a reuşit să evite un şomaj în masă de genul celui cauzat de criza financiară cu un deceniu în urmă, scrie Financial Times.
Piaţa muncii din regiune a fost în mare măsură protejată de impactul devastator al pandemiei de stimulentele generoase lansate de guverne şi bănci cenntrale. Iar perspectivele au continuat să se îmbunătăţească din vară, în pofida unui al doilea val al pandemiei, potrivit Consensus Economics.
Rata de ocupare a forţei de muncă din bloc a avansat cu aproape 1% în T3, în condiţiile în care mulţi dintre cei care au părăsit forţa de muncă, fiind consideraţi inactivi în momentul în care pandemia a lovit, s-au reîntors la vechile locuri de muncă sau au găsit unele noi, potrivit Eurostat.
„De data aceasta vorbim de planuri fiscale uriaşe de redresare în Europa, iar acest lucru ar trebui să poată preîntâmpina o creştere masivă a şomajului“, arată Stephano Scarpetta, din cadrul OCDE.
Numărul de anunţuri de pe site-urile cu locuri de muncă a scăzut într-adevăr puternic în momentul în care pandemia a lovit, însă s-a redresat parţial de atunci.
La nivelul zonei euro, şomajul pe acest an este aşteptat acum să atingă 8,1%, în scădere de la estimarea de 9,7% lansată în mai, potrivit Consensus Economics. Astfel, rata pe acest an s-ar situa doar uşor peste cea de 7,5% din 2019.
Şi totuşi, cifrele mai bune maschează o diferenţă considerabilă: în prima jumătate a anului s-a înregistrat o scădere cu 7% a numărului de locuri de muncă pentru muncitori cu calificare scăzută în zona euro, în timp ce numărul de job-uri pentru muncitori înalt calificaţi a avansat cu 3%, relevă datele BCE.
După veştile bune privind vaccinurile apărute în această lună, provocarea pentru strategi va fi de a susţine în continuare piaţa muncii până la întărirea redresării economice, spun economiştii. Cei care-şi pierd locurile de muncă au nevoie de pregătire pentru noi rolul ce sunt create, pentru că există o divergenţă între locurile de muncă create şi cele distruse de criză.
„Deşi în economia post-pandemie sunt create suficiente noi locuri de muncă, este posibil ca acestea să nu fie accesibile tuturor în mod egal“, avertiza recent Christine Lagarde, preşedinta BCE.
Acest lucru exacerbează schimbările structurale cu care se confruntă deja piaţa europeană a muncii.
„Provocarea pentru strategi este să-i ajute pe cei care-şi pierd locurile de muncă să capete noi calificări care să le permită să meargă către domeniile unde sunt locuri vacante“, potrivit lui Christoph Kahlenberg, de la Randstad Academy din Eschborn.
Economiştii îndeamnă guvernele europene să-şi reorienteze atenţia dinspre a cheltui pentru susţinerea locurilor de muncă existente către eforturi suplimentare pentru pregătirea şi redistribuirea celor din sectoarele afectate.
„Susţinerea guvernamentală a ajutat cu siguranţă la protejarea pieţei muncii de cele mai grave efecte ale pandemiei, dar este prematur să spunem că guvernele au evitat o creştere mai puternică a şomajului“, avertizează Neil Shearing de la Capital Economics.
