Guvernul chinez va reduce la jumătate facturile la electricitate pentru companiile din industria AI, un domeniul pe care China caută să-l dezvolte pentru a ajunge la supremaţia globală. În Germania, guvernul intenţionează să diminueze costurile cu energia ale producătorilor industriali începând din ianuarie.
Diferenţa dintre cele două state este că în China energia ieftină aduce celei mai noi industrii un plus de competitivitate, în timp ce în Germania energia ieftină ţine de supravieţuirea coloşilor industriali şi ai producătorilor mai mici din industrie. Sectoare precum cel chimic şi cel al oţelului se plâng de mult timp că preţurile mari ale electricităţii din Germania sunt o povară în plus. Toate economiile est-europene simt blocajul din industria germană.
Deşi în Europa preţurile electricităţii şi energiei în general s-au retras de la cotele istorice atinse în criza energiei izbucnite în contextul războiului pornit de Rusia contra Ucrainei, criza persistă, după cum scrie Politico. La această concluzie se poate ajunge şi luând în considerare avertismentele companiilor sau doar privind în facturile populaţiei sau la măsurile şi discursurile „populiste“ ale unor lideri şi guverne din Europa.
Nu degeaba premierul maghiar Viktor Orban, aflat la putere fără întrerupere din 2010, insistă pe declaraţii cum că gospodăriile din Ungaria beneficiază de cele mai mici facturi la electricitate din UE, ceea ce este adevărat dacă sunt avute în vedere statisticile Eurostat.
Iar în Polonia plafoanele aplicate preţurilor energiei pentru gospodării au fost prelungite până la o dată la care se presupune că acestea vor începe să scadă natural. În România, facturile pentru populaţie s-au dublat de la o lună la alta. Preţurile mari ale electricităţii şi energiei în industrie şi pentru populaţie au consecinţe dintre cele mai complexe. Companiile îşi pot muta fabricile dintr-o ţară scumpă într-una mai ieftină. Uzine devoratoare de energie, cum sunt cele unde se produce oţelul, se pot închide. În acest fel, pe lanţurile de aprovizionare se pot produce sincope, iar comunităţi, adesea mici, pierd locuri de muncă şi surse importante de venituri.
Comunităţile cu locuri de muncă distruse pot fi toxice pentru guverne. În Franţa, încercarea guvernului de a scumpi carburanţii a provocat în anii trecuţi revolte ale „vestelor galbene“. Din Ungaria, în această săptămână, MOL, una dintre cele mai mari companii de petrol şi rafinare din regiune, a cerut măsuri tangibile pentru refacerea competitivităţii industriale a Europei şi a avertizat că costurile mari cu energia, reglementările complicate şi împovărătoare şi pieţele din ce în ce mai fragmentate ameninţă pe termen lung prosperitatea continentului.
MOL propune un nivel minim de competitivitate în Europa dat de un cadru comun, bazat pe principii clare, pe care să fie ancorată politica industrială. Compania maghiară subliniază că Europa are nevoie de reguli practice şi predictibile, energie şi materii prime ieftine şi sigure şi un mediu de afaceri în care companiile să investească şi să concureze în condiţii echitabile. De asemenea, este nevoie ca taxele şi birocraţia să fie reduse, ca producătorii industriali europeni să fie protejaţi şi ca obiectivele industriale şi privind clima să fie aliniate la realitatea globală. Un rezumat la statementul MOL: pentru ca industria europeană să fie competitivă, preţurile energiei, birocraţia şi taxele trebuie reduse.
În Germania, unde economia stagnează de câţiva ani din cauza recesiunii industriale, guvernul cancelarului Friedrich Merz intenţionează să introducă în ianuarie 2026 ceea ce a descris a fi un „preţ al electricităţii pentru industrie“. Este vorba de subvenţionarea preţului electricităţii pentru producătorii industriali.
Reducerea costurilor cu energia este un element central al planului lui Merz de a stopa declinul industrial al ţării sale şi de a readuce Germania la creştere economică. Proiectul, întârziat, aşteaptă aprobare din partea Comisiei Europene şi ar putea costa guvernul până la 4,5 miliarde de euro în trei ani, după cum a calculat ziarul Handelsblatt.
Germania are unele dintre cele mai mari preţuri ale electricităţii din Europa. Companiile industriale mari consumatoare de energie beneficiază de anumite exceptări de la plata unor taxe şi impozite, însă costurile cu electricitatea pentru ele continuă să fie mult mai mari decât erau înainte de criza energiei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru gospodării.
La acest capitol, trebuie spus că preţurile electricităţii raportate la puterea de cumpărare din Germania sunt comparabile cu cele din România în primul semestru, fiind printre cele mai mari din UE. La fel şi în Polonia. În Ungaria sunt cele mai mici, la jumătate din nivelul „campionilor“, potrivit Eurostat. Un studiu publicat recent de Center for the Study of Democracy arată că pentru companiile europene costurile cu energia sunt mult mai mari decât cele pentru companiile din SUA şi China.
Iar în ultimul deceniu ţările europene, inclusiv gospodăriile, au devenit mai expuse la şocuri provocate de preţurile energiei. În Europa Centrală şi de Est, preţurile de retail ale energiei sunt cu 40-70% peste nivelurile de dinainte de criza energiei, se arată în analiză. Accesibilitatea (din punctul de vedere al puterii de cumpărare) este acum de departe cel mai mare pericol pentru rezilienţa energetică a Europei.
