Kaja Kallas, şefa diplomaţiei UE, a sugerat recent că eliminarea dependenţei continentului european de China se aseamănă cu încercarea de a vindeca o boală. Ar putea fi nevoie de „chimioterapie“, a indicat Kallas, iar procesul va fi probabil unul dureros, scrie The New York Times.
Comentariile evidenţiază tonul pe care Europa îl adoptă din ce în ce mai mult în raport cu China, al doilea cel mai mare partener comercial pe bunuri pentru UE, după SUA.
Pe măsură ce Beijingul adoptă politici comerciale tot mai agresive, iar importurile din China în Europa cresc vertiginos, liderii şi companiile europene sunt din ce în ce mai îngrijoraţi cu privire la dependenţa de produse chinezeşti şi dezbat cum să o reducă. Cu China devenind tot mai dominantă în sectorul manufacturier, Europa se află în faţa unei ameninţări existenţiale pentru industriile proprii.
Conform datelor Eurostat citate de Euronews, importurile UE din China au totalizat 559,4 miliarde de euro în 2025, în creştere cu 89% faţă de 2015, generând un deficit comercial de 359,8 miliarde de euro. Numai în 2025, exporturile UE către China au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%.
De la panouri solare la pământuri rare şi roboţi industriali, firmele chinezeşti au devenit discret furnizorul dominant şi adesea unic la nivelul unui număr în creştere de industrii europene.
Tensiunile dintre China şi UE s-au intensificat în ultimele luni, determinând Comisia Europeană să-şi convoace majoritatea comisarilor pentru o regândire strategică la sfârşitul săptămânii trecute.
„China este un partener vital, iar implicarea şi dialogul vor continua“, se arată într-un comunicat al acesteia. „În acelaşi timp, starea actuală a relaţiei comerciale şi de investiţii nu este sustenabilă“.
Relaţiile s-au deteriorat constant din momentul în care preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen a catalogat Beijingul drept un rival sistemic în 2023. Însă tensiunile au urcat la un nou nivel odată ce strategii UE şi-au rezolvat divergenţele privitoare la acordul UE-SUA, blocul putându-se concentra astfel mai puternic asupra Chinei.
„Asistăm la un atac de panică în ultimele săptămâni cu privire la China“, a declarat un oficial UE pentru Euronews. China, potrivit acestuia, este un subiect „trecut mult prea mult timp cu vederea“.
Un număr total de 200.000 de locuri de muncă au fost pierdute în industria UE din 2024, alte 600.000 fiind anticipate în acest deceniu doar în industria auto.
Comisia a specificat că abordarea generală este de reducere a riscurilor, şi nu decuplare. Şi totuşi, riscul izbucnirii unui război comercial în toată regula nu s-a simţit niciodată atât de real.
Comisarii au lansat idei legate de relaţia cu China înaintea summitului liderilor UE din 18-19 iunie, iar posibile propuneri includ forţarea firmelor din UE să-şi diversifice lanţurile de diversificare sau introducerea de noi mecanisme comerciale pentru restrângerea accesului Chinei la pieţele UE de produse chimice, metale şi tehnologie curată în domeniul energiei.
Orice propuneri concrete pentru reacţia UE nu sunt aşteptate până în alt treilea trimestru al acestui an.
Îngrijorările din Bruxelles sunt întâmpinate cu ostilitate în Beijing, unde oficialii avertizează că China va reacţiona la orice măsuri de protecţie din partea europenilor. Tensiunile vor escalada probabil în următoarele săptămâni.
Liderii mondiali vor discuta despre dezechilibrele economice mondiale în cadrul unei reuniuni G7 în Evian, Franţa.
Restrângerea dependenţei de China s-ar putea dovedi extrem de complicată pentru Europa, notează The New York Times. Politicienii şi companiile se tem de represalii, iar consumatorii sunt dependenţi de ce vinde China.
„Nu suntem într-o situaţie bună“, arată Rebecca Arcesati, de la Mercator Institute for China Studies, un think tank. Aceasta remarcă faptul că liderii europeni trebuie să se confrunte cu alegătorii şi cu considerente politice pe termen scurt, făcând contracararea intrărilor din China dificilă, în special dacă Beijingul va riposta.
