Încercările Europei de reducere a controlului Chinei asupra materiilor de care are nevoie pentru reînarmare, dar şi pentru tranziţia dinspre combustibili fosili se lovesc de un impediment neaşteptat: amplele resurse financiare de care dispun Statele Unite, notează The Wall Street Journal.
America s-a angajat într-o amplă campanie de achiziţii în afara Chinei pentru a-şi asigura mineralele critice de care are nevoie pentru apărare şi industrie, în timp ce ţările europene vânează aceleaşi lucruri pentru contracararea agresiunii ruseşti şi trecerea la energie verde.
Cheltuielile SUA în acest domeniu le depăşesc cu mult pe cele ale Europei, iscând temeri că o administraţie Trump protecţionistă va acapara resursele şi-i va lăsa pe europeni dependenţi de China, şi mai vulnerabili la restricţiile acesteia.
Pentru a-şi reduce dependenţa de China, SUA acordă granturi, împrumuturi şi scutiri de taxe pentru a creşte producţia americană şi acces preferenţial negociat la bogăţii minerale în ţări devastate de război.
Companiile americane achiziţionează producători din afara SUA sau încheie acorduri pentru achiziţia materiilor prime vitale. În decurs de cinci ani până în februarie, SUA au alocat 46 mld. de dolari pentru proiecte din domeniul materiilor prime vitale, relevă o analiză a Institutului Francez al Relaţiilor Internaţionale.
Suma este de opt ori mai mare decât cea alocată de UE în aceeaşi perioadă.
„SUA sunt mult, mult mai avansate în crearea unui lanţ de aprovizionare non-chinez“, arată Andrea Paolo Lai, preşedinte de operaţiuni globale la firma elveţiană high-tech Oerlikon.
Iar în weekendul trecut, guvernul american a anunţat că va investi alte 3 miliarde de dolari în proiecte având legătură cu minerale vitale şi baterii ca parte a efortului de creştere a producţiei interne şi întărire a securităţii naţionale şi politicii industriale, potrivit Reuters.
„Revendicăm locul de drept al Americii ca superputere a lumii în domeniul mineralelor“, a declarat preşedintele american Donald Trump în faţa a peste 200 de executivi din sectorul minier, investitori şi politicieni reuniţi în cadrul unei mese rotunde organizate la Departamentul de stat pentru susţinerea industriei, despre care acesta spune că nu a primit suficientă atenţie din partea Washingtonului în ultimii ani.
„Mineralele critice sunt materiile prime ale puterii americane care alimentează totul de la arme avansate, la maşini, şi vrem ca aceste produse esenţiale să fie extrase, rafinate şi produse chiar aici, în SUA“, a adăugat Trump.
Abordarea SUA cu privire la acest sector este multidimensională şi speculativă, notează WSJ. Washingtonul a negociat acces preferenţial la minerale în Congo şi în Ucraina.
Eforturile Europei de a-şi asigura minerale din afară s-au lovit de obstacole. Comisarul UE pentru industrie Stéphane Séjourné a aflat că SUA au încheiat un acord pentru pământuri rare în Brazilia cu trei zile înainte de data la care acesta urma să călătorească acolo. „Ni s-a spus că americanii au trecut pe acolo, au pus bani pe masă şi au cumpărat toată producţia până în 2030“, a declarat acesta.
Chiar şi pe piaţa spot, companiile americane par să deţină un avantaj. Clienţii americani acţionează mai rapid şi sunt dispuşi să plătescă mai mult pentru a obţine materii prime vitale.
Şi totuşi, eforturile americane de reclădire a lanţurilor de aprovizionare occidentale au potenţialul de a aduce beneficii şi Europei. Compania germană Vacuumschmelze, în prezent deţinută de un grup american de private equity, spune că achiziţia sa viitoare de către compania americană Energy Fuels îi va oferi un acces mai bun la materialele de care are nevoie.
Şi Europa a luat măsuri pentru a-şi asigura propriile rezerve de materiale critice. Blocul plănuieşte să creeze un hub de finanţare de 3 mld de euro pentru a sprijini sursele alternative de aprovizionare. Un grup de state membre UE lucrează la un proiect pilot pentru constituirea de stocuri de materiale critice, iar UE are parteneriate în domeniul materiilor prime cu peste zece ţări.
Potrivit unei purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, UE este încrezătoare că abordarea sa va da rezultate. Până în 2030, blocul vrea să-şi crească producţia internă şi să se asigure că nicio ţară nu furnizează peste 65% din necesarul anual de materii prime strategice al UE.
Colaborarea cu SUA şi alte ţări completează eforturile depuse la nivel de bloc pentru diversificare, potrivit purtătoarei de cuvânt.
Bernd Scager, CEO al EIT RawMaterials, finanţat de UE, spune că europenii ar trebui să ia aminte la abordarea mai decisivă a americanilor. „În timp ce noi discutăm, următorul lanţ valoric este achiziţionat de către americani“.
