Acesta este contextul în care se va desfăşura ediţia de anul acesta a summitului de la Jackson Hole, de obicei o reuniune a guvernatorilor celor mai puternice bănci centrale din lume prezidată de preşedintele Rezervei Federale americane. Anul acesta însă, preşedintele Fed, Ben Bernanke, va întrerupe o tradiţie de 25 de ani şi nu se va prezenta. El este creditat cu crearea „Bulei Bernanke“, cauza turbulenţelor actuale de pe pieţele emergente. Discuţiile de anul aceste se vor concentra tocmai pe politicile monetare neconvenţionale, care stau la baza turbulenţelor. Marii absenţi vor fi, de asemenea, şeful Băncii Angliei, Mark Carney, şi preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi, cel care a reuşit să calmeze cu bani şi promisiuni pieţele din zona euro. Summitul se desfăşoară între 22 şi 24 august.
Ambiţii grandioase pe bani ieftini
„Bula Bernanke“ a început să se umfle când Fed şi alte mari bănci centrale au tăiat în 2009 dobânzile până la os şi au pornit tiparniţele de bani pentru a stimula creşterea economică. Însă unii dintre cei care au beneficiat cel mai mult de „dărnicia“ Fed nu vin din economiile dezvoltate, ci din elita cu relaţii politice din ţări emergente şi cu creştere economică rapidă precum Turcia, India şi Brazilia, explică The New York Times. În Turcia, spre exemplu, turnurile mari şi scumpe, mallurile strălucitoare şi chiar proiecte mai mari – un al treilea pod peste Bosfor şi un nou aeroport, printre cele mai mari din lume – au devenit reprezentative pentru noul dinamism alimentat cu bani ieftini.
Însă Fed a indicat că din septembrie va începe să închidă robinetul, deoarece economia îşi revine sustenabil, unul dintre efectele deciziei fiind fuga investitorilor de pe pieţele emergente, care riscă să rămână cu creditele, mai ales cele în dolari, neplătite, monedele şubrezite şi dezvoltători imobiliari şi bănci în pragul falimentului.
Rupia indiană este în acest an una dintre cele mai slabe monede din lume, depreciindu-se cu aproape 18,6% de la începutul anului, iar analiştii consideră că declinul va continua. Lasanka Perera, director executiv la Admiral Markets, apreciază că moneda indiană „a scăpat de sub control“. Keagan York, analist la Compass Global Markets, spune că rupia este în cădere liberă.
„Dacă aş fi un importator care caută produse din India, aş aştepta deoarece se vor ieftini şi iar ieftini“, a afirmat el, citat de CNBC. O parte a problemei Indiei este că investitorii şi-au pierdut încrederea în banca centrală, care acţionează confuz, combinând măsuri de restricţionare a capitalului cu injecţii de lichiditate în sistemul bancar. Restricţionarea fluxului de capital este interpretată de unii investitori ca semn de disperare.
Ritmul de creştere a economiei indiene este cel mai slab din ultimii 10 ani. Economia Tailandei este în recesiune.
Totodată, realul brazilian este la cel mai redus nivel din ultimii patru ani faţă de dolar. De asemenea, Brazilia este „pedepsită“ de investitori pentru creşterea economică slabă. Liderii acestui stat s-au plâns în repetate rânduri că stimulul monetar din economiile avansate este de fapt un război valutar care le loveşte ţara prin aprecierea realului. Acum moneda se devalorizează prea rapid.
Cancerul datoriilor în valută
Revenind la Turcia, această ţară este în special vulnerabilă la turbulenţele de pe pieţele emergente deoarece este puternic dependentă de capitalul străin pentru a-şi finanţa deficitul de cont curent, echivalent cu 7% din PIB. Lira este acum la minimul istoric faţă de dolar, în pofida intervenţiilor băncii centrale din ultimele zile. De asemenea, acţiunile de pe bursa de la Istanbul sunt la minimul ultimelor zece luni. Iar ceea ce elita de aici a ignorat când a demarat proiectele turnurilor măreţe şi strălucitoare este tocmai riscul valutar.
Spre deosebire de creditele riscante acordate debitorilor subprime din SUA sau dezvoltatorilor imobiliari din Irlanda, împrumuturile în dolari luate de constructorii zgârie-norilor din Istanbul, ca de altfel şi de producătorii de oţel din India şi de companiile care caută petrol în Brazilia, trebuie rambursate în dolari de entităţi care-şi câştigă cea mai mare parte a veniturilor în moneda locală. Când lira şi rupia erau puternice, companiile locale aveau toate motivele să se împrumute în dolari, deoarece dobânzile erau reduse. Dar când monedele locale au început să se deprecieze, în linie cu înrăutăţirea perspectivelor economice, plata creditelor în dolari a devenit mai costisitoare pentru debitor, iar creditorul a început să-şi reducă expunerea la moneda locală, diminuând sau chiar stopând liniile de credit.
Aceste credite în dolari subliniază o caracteristică recurentă a boomului de pe pieţele emergente, legătura puternică dintre ambiţiile guvernelor care promovează investiţii grandioase şi grupurile de business apropiate clasei politice care sunt pregătite să preia astfel de proiecte, concluzionează The New York Times.
În total, investitorii au retras anul acesta 8,4 miliarde de dolari din fondurile specializate pe investiţii în valutele economiilor în curs de dezvoltare.
O diferenţă faţă de criza asiatică de acum 16 ani constă în datoriile mult mai mici, au asigurat analiştii de la Capital Economics.
O monedă asiatică navighează cu bine pe apele tulburi: yuanul chinezesc
În ultima lună yuanul a navigat contra curentului general, apreciindu-se cu 0,3% faţă de dolari, în condiţiile în care monedele Indiei şi Indoneziei au pierdut 7-7,5% din valoare în aceeaşi perioadă, scrie CNBC.
Surplusul comercial al ţării şi datele economice încurajatoare temperează temerile privind o aterizare dură a economiei ţării şi ademenesc investitorii pe piaţa valutară chineză. De asemenea, spre deosebire de alte pieţe emergente, sistemul financiar chinez este doar parţial deschis investitorilor străini, astfel că riscurile retragerilor de capital sunt mai mici.
Cu toate acestea, Beijingul are problemele proprii, una dintre cele mai acute fiind datoriile toxice izvorâte din boomul creditului dezlănţuit deliberat pentru a proteja economia de criza financiară globală.
Cel mai bogat om din India a pierdut 5,6 mld. dolari în patru luni, din cauza deprecierii rupiei
Averea miliardarului Mukesh Ambani, cel mai bogat om din India, a scăzut cu 24% începând din mai, sau 5,6 mld. dolari, la 17,5 mld.dolari, ca urmare a deprecierii rupiei la un minim record, potrivit Bloomberg.
Mukesh are active importante în India, inclusiv participaţii la companii listate la bursă.
„Rupia este slabă şi se va deprecia în continuare. Investitorii străini instituţionali au investiţii în companii cu capitalizare ridicată şi retrag bani din India. Asta pune presiune destul de multă pe aceste companii“, a declarat Munesh Khanna, partner la firma Grant Thornton din Mumbai.
Investitorii instituţionali au vândut acţiuni ale companiilor din India în valoare de 3 mld. dolari începând din 3 iunie, potrivit autorităţii pentru piaţă de capital din India.
Averea lui Anil Ambani, fratele mai mic al lui Mukesh, a înregistrat un declin de 17% începând din mai, sau 1,7 miliarde de dolari, la 6,3 miliarde de dolari, notează Bloomberg. Anil se află pe locul al optulea în rândul celor mai bogaţi oameni din India.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.08.2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
