Business Internaţional

Experimentul american cu pieţele emergente pare scăpat de sub control: Rupia indiană este în cădere liberă, iar lira turcească s-a depreciat la minimul istoric

Experimentul american cu pieţele emergente pare scăpat de sub control: Rupia indiană este în cădere liberă, iar lira turcească s-a depreciat la minimul istoric

Ministrul brazilian al finanţelor Guido Mantega a stârnit valuri în lumea politică şi în mass-media din întreaga lume trăgând în septembrie 2010 alarma despre declanşarea unui război valutar mondial. Criticii spun că Fed prin programele de relaxare cantitativă a căutat să deprecieze dolarul pentru a îmbunătăţi competitivitatea exporturilor americane.

Autor: Bogdan Cojocaru

22.08.2013, 21:40 3774

Acesta este contextul în care se va desfăşura ediţia de anul aces­ta a summitului de la Jackson Hole, de obicei o reuniune a guver­natorilor celor mai puter­nice bănci centrale din lume prezidată de pre­şe­dintele Rezervei Federale americane. Anul acesta însă, preşedintele Fed, Ben Bernanke, va întrerupe o tradiţie de 25 de ani şi nu se va pre­zenta. El este creditat cu crearea „Bulei Ber­nanke“, cauza turbulenţelor actuale de pe pie­ţe­le emergente. Discuţiile de anul aceste se vor concentra tocmai pe politicile monetare ne­convenţionale, care stau la baza turbulen­ţe­lor. Marii absenţi vor fi, de asemenea, şeful Băncii Angliei, Mark Carney, şi preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi, cel care a reuşit să calmeze cu bani şi promisiuni pieţele din zona euro. Summitul se desfăşoară între 22 şi 24 august.

Ambiţii grandioase pe bani ieftini

„Bula Bernanke“ a început să se umfle când Fed şi alte mari bănci centrale au tăiat în 2009 dobânzile până la os şi au pornit tipar­niţele de bani pentru a stimula creşterea econo­mică. Însă unii dintre cei care au beneficiat cel mai mult de „dărnicia“ Fed nu vin din econo­miile dezvoltate, ci din elita cu relaţii politice din ţări emergente şi cu creştere economică rapidă precum Turcia, India şi Brazilia, explică The New York Times. În Turcia, spre exemplu, turnurile mari şi scumpe, mallurile strălu­citoa­re şi chiar proiecte mai mari – un al treilea pod peste Bosfor şi un nou aeroport, prin­tre cele mai mari din lume – au devenit repre­zentative pentru noul dina­mism alimentat cu bani ieftini.

Însă Fed a indicat că din sep­tem­brie va începe să închidă ro­binetul, deoarece economia îşi revine suste­na­bil, unul din­tre efectele deci­ziei fiind fuga investi­to­rilor de pe pie­ţele emer­gen­te, care riscă să ră­mână cu creditele, mai ales cele în dolari, neplătite, mo­nedele şubrezite şi dez­vol­tători imobiliari şi bănci în pragul falimentului.

Rupia indiană este în acest an una dintre cele mai sla­be mo­nede din lume, depre­ciin­du-se cu aproape 18,6% de la înce­putul anu­lui, iar analiştii consi­de­ră că declinul va continua. Lasanka Perera, director executiv la Admiral Markets, apreciază că moneda in­dia­nă „a scăpat de sub control“. Keagan York, analist la Compass Global Markets, spune că rupia este în cădere liberă.

„Dacă aş fi un importator care caută pro­duse din India, aş aştepta deoarece se vor ieftini şi iar ieftini“, a afirmat el, citat de CNBC. O parte a proble­mei Indiei este că investitorii şi-au pierdut în­cre­derea în ban­ca centrală, care acţionează con­fuz, com­binând măsuri de re­stric­ţionare a ca­pitalului cu injecţii de lichi­di­tate în sistemul bancar. Re­stric­ţio­narea fluxului de capital este interpretată de unii investitori ca semn de disperare.

Ritmul de creştere a economiei indiene este cel mai slab din ultimii 10 ani. Economia Tailandei este în recesiune.

Totodată, realul brazilian este la cel mai redus nivel din ultimii patru ani faţă de dolar. De asemenea, Brazilia este „pedepsită“ de in­ves­titori pentru creşterea economică slabă. Li­de­rii acestui stat s-au plâns în repetate rânduri că stimulul monetar din economiile avansate este de fapt un război valutar care le loveşte ţara prin aprecierea realului. Acum mo­ne­da se devalorizează prea rapid.

Cancerul datoriilor în valută

Revenind la Turcia, această ţară este în special vulnerabilă la turbulenţele de pe pieţele emergen­te deoarece este puternic dependentă de capitalul străin pentru a-şi finanţa deficitul de cont curent, echivalent cu 7% din PIB. Lira este acum la minimul istoric faţă de dolar, în pofida intervenţi­ilor băncii centrale din ultimele zile. De asemenea, acţiunile de pe bursa de la Istanbul sunt la minimul ultimelor zece luni. Iar ceea ce elita de aici a ignorat când a de­ma­rat proiectele turnurilor măreţe şi strălucitoare este tocmai riscul valutar.

Spre deosebire de creditele riscante acor­date debitorilor subprime din SUA sau dez­volta­torilor imobiliari din Irlan­da, împrumu­turile în dolari luate de constructorii zgârie-norilor din Istan­bul, ca de altfel şi de producă­torii de oţel din India şi de companiile care cau­tă petrol în Brazilia, trebuie ram­bur­sate în do­lari de entităţi care-şi câşti­gă cea mai mare par­te a veni­turilor în moneda locală. Când lira şi rupia erau puternice, companiile loca­le aveau toate mo­tivele să se îm­pru­mute în dolari, de­oare­ce do­bânzile erau reduse. Dar când mo­ne­dele locale au început să se deprecieze, în linie cu înrăutăţirea perspectivelor economice, plata creditelor în dolari a devenit mai cos­ti­si­toare pentru debitor, iar creditorul a început să-şi reducă expunerea la moneda locală, di­mi­nuând sau chiar stopând liniile de credit.

Aceste credite în dolari subliniază o ca­rac­teristică recurentă a boomului de pe pieţele emer­gente, legătura puternică dintre ambiţiile gu­vernelor care promovează investiţii gran­dioa­se şi grupurile de business apropiate clasei po­litice care sunt pregătite să preia astfel de pro­iecte, concluzionează The New York Times.

În total, investitorii au retras anul acesta 8,4 mi­liarde de dolari din fondurile specializate pe investiţii în valutele economiilor în curs de dezvoltare.

O diferenţă faţă de criza asiatică de acum 16 ani constă în datoriile mult mai mici, au asigurat analiştii de la Capital Economics.

 

O monedă asiatică navighează cu bine pe apele tulburi: yuanul chinezesc

În ultima lună yuanul a navigat contra curentului general, apreciindu-se cu 0,3% faţă de dolari, în condiţiile în care monedele Indiei şi Indoneziei au pierdut 7-7,5% din valoare în aceeaşi perioadă, scrie CNBC.

Surplusul comercial al ţării şi datele economice încurajatoare temperează temerile privind o aterizare dură a economiei ţării şi ademenesc investitorii pe piaţa valutară chineză. De asemenea, spre deosebire de alte pieţe emergente, sistemul financiar chinez este doar parţial deschis investitorilor străini, astfel că riscurile retragerilor de capital sunt mai mici.

Cu toate acestea, Beijingul are problemele proprii, una dintre cele mai acute fiind datoriile toxice izvorâte din boomul creditului dezlănţuit deliberat pentru a proteja economia de criza financiară globală.

 

Cel mai bogat om din India a pierdut 5,6 mld. dolari în patru luni, din cauza deprecierii rupiei

Averea miliardarului Mukesh Ambani, cel mai bogat om din India, a scăzut cu 24% începând din mai, sau 5,6 mld. dolari, la 17,5 mld.dolari, ca urmare a deprecierii rupiei la un minim record, potrivit Bloomberg.

Mukesh are active importante în India, inclusiv participaţii la companii listate la bursă.

„Rupia este slabă şi se va deprecia în continuare. Investitorii străini instituţionali au investiţii în companii cu capitalizare ridicată şi retrag bani din India. Asta pune presiune destul de multă pe aceste companii“, a declarat Munesh Khanna, partner la firma Grant Thornton din Mumbai.

Investitorii instituţionali au vândut acţiuni ale companiilor din India în valoare de 3 mld. dolari începând din 3 iunie, potrivit autorităţii pentru piaţă de capital din India.

Averea lui Anil Ambani, fratele mai mic al lui Mukesh, a înregistrat un declin de 17% începând din mai, sau 1,7 miliarde de dolari, la 6,3 miliarde de dolari, notează Bloomberg. Anil se află pe locul al optulea în rândul celor mai bogaţi oameni din India.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.08.2013.

AFACERI DE LA ZERO