Business Internaţional

Experimentul euro în est: Preţurile alimentelor din Slovacia, membră a zonei euro, sunt cu 10% mai mari decât cele din Cehia, iar salariile sunt cu 14% mai mici. Studenţii slovaci preferă Cehia

Bratislava. La opt ani de la adoptarea euro, salariul mediu lunar este în Slovacia de 889 de euro, faţă de 1.047 euro în ţara vecină Cehia. Preţurile sunt cu 10% mai mari. De aceea, aproape 60% dintre slovaci asociază adoptarea euro cu scumpirile. Foto: Hepta

Bratislava. La opt ani de la adoptarea euro, salariul mediu lunar este în Slovacia de 889 de euro, faţă de 1.047 euro în ţara vecină Cehia. Preţurile sunt cu 10% mai mari. De aceea, aproape 60% dintre slovaci asociază adoptarea euro cu scumpirile. Foto: Hepta

Autor: Bogdan Cojocaru

30.08.2017, 00:07 8569

România ar vrea să adopte euro până în 2022. În regiune, la fel de optimistă în privinţa introducerii monedei unice ar fi doar Croaţia.

Cehia, Ungaria şi Polonia împing procesul de adoptare a euro spre un viitor necunoscut, chiar dacă în ultimii ani cu puţin efort ar fi îndeplinit toate condiţiile necesare pentru intrarea în zona euro. Guvernanţii polonezi spun că euro ar putea fi adoptat în 10-20 de ani. Orice stat din UE este obligat prin tratatul de aderare să intre într-un final în uniunea monetară.

Deocamdată, politicienii din Cehia, Ungaria şi Polonia spun că ar vrea ca ţările lor să avanseze mai mult în ceea ce priveşte convergenţa economică cu vestul şi să-şi îmbunătăţească competitivitatea înainte de a renunţa la monedele proprii. Euroscepticismul cehilor este notoriu (potrivit unui sondaj de opinie din primăvară, 70% dintre cehi se opun intrării în zona euro). Mai nou, Polonia şi Ungaria tind să se izoleze în UE şi să atace valorile Uniunii.

Slovacia este singura ţară din grupul Vişegrad 4 care foloseşte euro. Pentru restul membrilor V4 - Cehia, Ungaria şi Polonia - această ţară arată cum ar putea decurge experimentul euro în est. La opt ani de la introducerea monedei unice, preţurile alimentelor din Slovacia sunt cu 10% mai mari decât cele din Cehia şi Ungaria şi cu o treime peste cele din Polonia, scrie economista Hana Lipovska într-o analiză pentru săptă­mânalul ceh Reflex. Salariile din Slo­vacia au crescut într-un ritm care le-ar fi putut permite să le ajungă din urmă pe cele din Cehia (încă mici în comparaţie cu cele din vest) doar până în 2014. De atunci, salariile din Cehia cresc mai accelerat.

Salariul mediu lunar este în Slovacia de 889 de euro, faţă de 1.047 euro în Cehia. Astfel, puterea de cumpărare reală a slovacilor, dată de salariile mai mici şi de preţurile mai mari, este semnificativ mai mică decât cea a cehilor. În primul an de la adoptarea euro, şocul preţurilor a fost amortizat de recesiunea economică. A fost înfiinţat un Consiliu al Preţurilor pentru monitorizarea creşterilor preţurilor. Cu toate acestea, numeroşi vânzători au început să majoreze preţurile imediat după introducerea euro. De aceea, aproape 60% dintre slovaci asociază adoptarea euro cu scumpirile.

Euro nu este singurul vinovat de creşterea preţurilor. Un rol important au jucat şi TVA-ul ridicat, poziţionarea geografică a ţării şi scumpirea energiei. La un sfert de secol de la „divorţul de catifea“ de Cehia, economia Slovaciei are o structură diferită de cea cehă.   Este clar că adoptarea euro n-a ajutat Slovacia să ajungă din urmă Cehia în ceea ce priveşte economia. În Slovacia, rata şomajului din rândul tinerilor sub 25 de ani este de 18%, dublă faţă de cea din Cehia. Rata şomajului generală depăşeşte 7%, comparativ cu 2,9% în Cehia.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

De aceea nu este de mirare că tot mai mulţi tineri slovaci se duc la studii în universităţile cehe. În prezent, aproximativ 20.000 de tineri slovaci studiază în Cehia, cei mai mulţi în Brno. În ultimul an, pentru prima dată în istorie, studenţii slovaci i-au depăşit ca număr pe cei cehi la facultatea de IT a Universităţii Masaryk din Brno.

În general este evidentă tendinţa slovacilor de a-şi părăsi ţara. Numărul slovacilor care trăiesc în afara ţării este estimat la 300.000. Alţi 150.000 fac naveta să muncească în străinătate. Potrivit datelor oficiale, 52.400 de slovaci muncesc în Austria, 39.000 în Cehia şi 24.500 în Germania.

Analiştii spun că dintre Cehia, Polonia şi Ungaria, cele mai multe beneficii din adoptarea euro le-ar avea Cehia deoarece i s-ar reduce costurile tranzacţiilor şi volatilitatea cursului de schimb.

Cehia este o economie exportatoare şi una foarte deschisă, explică pentru Emerging Europe Juraj Kotian, analist la Erste. Ungaria, în schimb, nu are o piaţă a muncii la fel de flexibilă şi nici spaţiul fiscal pe care-l are Cehia pentru a putea derula politici contra-ciclice în vremuri de încetinire sau scadere economică. Economia poloneză este mai închisă şi ar beneficia mai puţin din adoptarea euro.

Adoptând euro, ţările îşi pot pierde independenţa politicii monetare şi capacitatea de a modela ciclurile economice, continuă Kotian. Ele pierd accesul la canalul cursului de schimb.

„Intrarea în zona euro chiar acum ar presupune unele costuri politice doarece noii membri ar trebui să facă plăţi în avans către fondurile de salvare şi încă nu este clar cum va arăta forma finală a zonei euro şi dacă nu cumva pentru ca zona euro să-şi continue existenţa vor fi necesare transferuri fiscale mai mari.“

Dar şi refuzul de a adopta euro va avea costuri, pe plan internaţional, deoarece toate ţările UE s-au angajat să intre în zona euro. Orice reticenţă poate fi considerară un refuz de a se angaja la o integrare mai în profunzime.

În ceea ce priveşte direcţia euro pe pieţele valutare, aceasta este în sus. Euro este considerată o monedă sigură, un actiov adăpost în vremuri de criză. Ieri, după ce Coreea de Nord a lansat o rachetă militară pe deasupra Japoniei, euro a spart pragul psihologic de 1,20 de dolari pe unitate şi s-a apreciat la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2015 încoace. Euro creşte de şase luni, cel mai lung avans din ultimii patru ani.

Moneda europeană este ajutată să urce şi de slabiciunea dolarului, datorată promisiunilor neîmplinite de stimulare economică ale preşedintelui american Donald Trump. De asemenea, Trump a ameninţat că va închide administraţia publică dacă Congresul nu aprobă finanţarea unui zid la graniţa SUA cu Mexic. Congresul se pregăteşte să se pronunţe în privinţa ridicării plafonului îndatorării. Dacă limita nu este ridicată, statul riscă să intre în default.

De la începutul anului, euro s-a apreciat cu 15% faţă de dolar, cu 8% în trei luni şi cu 1,7% într-o lună. În ultimii doi ani, euro a crescut cu cu 25% faţă de lira sterlină. 

Unii analişti apreciază că următorul prag tehnic pentru cursul euro/dolar este de 1,267 dolari pe unitare. Strategii de la Morgan Stanley văd puţină rezistenţă înainte de nivelul de 1,228 dolari, scrie CNBC. Economiştii de la Capital Economics†notează că în trecut BCE şi oficiali ai zonei euro au intervenit pentru domolirea aprecierii euro doar după ce moneda unică a depăşit 1,25 de dolari pe unitate. Aprecierea afectează deja cotaţiile acţiunilor companiilor europene deoarece un euro mai puternic le reduce competitivitatea în ceea ce priveşte exporturile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO