De Crăciun, instalaţiile eoliene din Polonia au produs o cantitate record de energie, dar reţeaua de electricitate a ţării nu a putut face faţă. Consumul intern redus a fost o vulnerabilitate. Ca urmare, Polonia a trebuit să plătească ţărilor vecine pentru a-i prelua surplusul de electricitate. De asemenea, mai multe ferme eoliene au fost închise temporar, iar operatorii despăgubiţi. Polonia este un stat nordic cu deschidere la Marea Baltică şi de aceea a pariat pe energie eoliană pentru înlocuirea cărbunelui în producţia de electricitate.
Ungaria, o ţară mai sudică şi cu un relief predominant plat, fără ieşire la mare, preferă energia solară pentru înverzirea economiei. Însă în 2022 dezvoltarea sectorului s-a blocat deoarece, la fel ca în cazul Poloniei, reţeaua energetică nu mai putea face faţă. Guvernul nu a mai emis permise pentru instalaţii mari, iar prosumatorilor nu li s-a mai permis conectarea la reţeaua naţională. Problemele infrastructurii maghiare au fost agravate de lipsa accesului la foduri europene.
Însă de atunci ambele ţări s-au angajat, într-un fel sau altul, la investiţii masive în infrastructura energetică. Polonia are nevoie de moderniarea şi extinderea reţelei electrice deoarece intenţionează să-şi construiască şi centrale nucleare.
Iar pariul pe energie eoliană merge mai departe. Ungaria, în schimb, stabileşte acum noi recorduri cu instalaţiile noi de producţie de energie solară. În Polonia, operatorul naţional al sistemului de transport de electricitate Polskie Sieci Elektroenergetyczne (PSE) intenţionează să investească 15 miliarde de euro în linii noi de înaltă tensiune până în 2034 şi pentru conectarea viitoarelor reactoare nucleare şi instalaţii eoliene şi solare. Planul prevede construirea a 4.850 de kilometri de linii noi de 400 kV care să lege de reţea printre altele capacitate solară de 45 GW, capacitate eoliană onshore de 19 GW şi capacitate eoliană offshore de 18 GW.
Zilele trecute s-a aflat că PSE ia în considerare finanţarea acestor planuri de investiţii cu datorie de pe pieţe, ceea ce n-a mai făcut niciodată, scrie Bloomberg. Extinderea şi modernizarea reţelei a devenit o necesitate majoră nu doar din cauza reorientării către energia verde, ci şi prin prisma schimbărilor tendinţelor de consum şi a incertitudinilor create de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei.
PSE face eforturi pentru a ajuta cu alimentarea cu energie a ţării vecine atacate. În 2023, prin arderea cărbunelui încă se producea 70% din energia ţării. Cu toate acestea, Polonia, cea mai mare economie est-europeană, este una dintre cele mai mari pieţe din Europa pentru instalaţii fotovoltaice, având în faţă doar Germania, Spania şi Italia, potrivit datelor SolarPower Europe, o asociaţie a industriei de profil. Capacitatea solară adăugată în 2023 a fost de 4,6 GW. Spre comparaţie, Germania a adăugat 15 GW, Ungaria 1,6 GW şi România 1,5 GW.
În Polonia, consumul de energie de orice fel este estimat să crească, nu în ultimul rând datorită centrelor de date şi de servicii de cloud computing pe care le vor construi companii de tehnologie precum Google şi Microsoft. PSE vrea ca noul sistem să poată oferi în viitor livrări stabile şi fiabile de energie verde, a declarat directorul executiv Grzegorz Onichimowski într-un interviu pentru Bloomberg. Acest lucru ar ajuta compania să atragă clienţii care caută livrări fără întrerupere de energie electrică către centrele de date pe care le-ar putea construi în Polonia, a precizat el. „Ei vin la noi şi discutăm unde ar putea să-şi aducă investiţiile“, a spus CEO-ul. „Polonia este în fruntea listei lor, dar trebuie să le oferim o garanţie că vor fi aprovizionaţi cu energie. În plus, trebuie să fie electricitate fără emisii de gaze cu efect de seră.“
În ultimii ani, Microsoft şi Alphabet, părintele Google, au anunţat planuri de a dezvolta servicii de cloud computing împreună cu centre de date în Polonia. Microsoft s-a angajat să investească 1 miliard dolari în ţară pentru a oferi servicii cloud extensibile pentru afacerile din Europa de Est, pe fondul unui boom al cheltuielilor online ale consumatorilor. Reţelele de electricitate nu pot fi eficiente fără sisteme de înmagazinare a energie. O soluţie nouă sunt bateriile electrice. În acest sens, compania poloneză de distribuţie Tauron a demarat la sfârşitul anului trecut un proiect de înmagazinare a electricităţii cu ajutorul bateriilor folosite dar recondiţionate de la autobuzele electrice, care circulă în număr tot mai mare în oraşele poloneze. Ungaria este deja unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de baterii pentru maşini electrice din Europa. Guvernul ungar a alocat anul acesta 158 milioane euro pentru subvenţionarea a 50 de proiecte de stocare a energiei cu o capacitate cumulată de 440 MW care să ajute la dezvoltarea regenerabilelor. Dacă proiectele sunt finalizate, capacitatea de stocare de energie a ţării va creşte de 20 de ori în doar doi ani. Fotovoltaicele reprezintă 85% din capacitatea instalată de energie regenerabilă. Una din companiile care participă la expansiune este subsidiara locală a grupului german E.On. Aceasta s-a angajat la investiţii record de 390 milioane euro anul acesta, printre altele în extinderea segmentului fotovoltaic. Într-un interviu acordat în primăvară site-ului maghiar de ştiri şi analize economice Portfolio, CEO-ul Guntram Würzberg a precizat că E.On Ungaria este pregătită să investească un miliard de euro din resursele sale în dezvoltarea reţelei naţionale de distribuţie a energiei electrice din Ungaria. Însă el s-a plâns că „reglementările din Ungaria permit doar cele mai mici randamente ale investiţiilor din Europa“ în domeniul distribuţiei de electricitate, cerând în acelaşi timp modernizări ale reţelei de o amploare nemaivăzută de decenii. Guvernul ungar se laudă adesea că mulţumită lui consumatorii casnici au parte de cea mai ieftină electricitate din UE.
