„Este lovitura care ne scoate din joc, este o baie de sânge“, a exclamat secretarul general al sindicatului combinatul siderurgic din Dunkirk, Franţa, o ţară unde gigantul internaţional din industria oţelului ArcelorMittal intenţionează să elimine 600 de locuri de muncă la şapte uzine. Comisia Europeană are un plan nou de acţiune pentru protejarea industriei europene a oţelului, însă ArcelorMittal se pare că nu are răbdare să aştepte punerea lui în funcţiune.
Sau nu mai poate aştepta. Guvernul francez a răspuns provocării preluând o iniţiativă europeană de a face presiuni la nivelul UE pentru a proteja producţia europeană a oţelului de importurile din China. Decizia Arcelor urmează anunţului unui alt gigant, Tata Steel, care va renunţa la circa 20% din locurile de muncă de la un combinatul siderurgic uriaş din Olanda.
În Polonia, oţelăria istorică Huta Czestochowa a trecut prin mai multe falimente, restructurări şi retehnologizări. A fost lovită de tranziţia către economia de piaţă, de criza economică globală din 2008 şi de pierderea controlului unor furnizori din Ucraina după ce această ţară a fost invadată de Rusia. Nu a ajutat-o reorientarea către producţia de tablă şi oţel pentru şantierele navale şi fabricile auto. Ultimul faliment a fost cerut când Huta Czestochowa avea ca proprietar un alt gigant internaţional, Liberty Steel.
În prezent se fac paşi pentru ca oţelăria să fie naţionalizată sau cel puţin să stea sub controlul guvernului. Cel mai recent este reevaluarea în sens pozitiv a activelor - în vederea unei licitaţii - mulţumită repornirii producţiei în urma unei iniţiative a statului. Ar putea fi cumpărată de ministerul apărării, care are dreptul de a achiziţiona active importante pentru siguranţa naţională. Dacă aşa se va întâmpla, Huta Czestochowa va participa la procesul de reînarmare masivă a celei mai mari economii est-europene. Ea este deja inclusă pe lista companiilor strategice.
Din Franţa, Gaétan Lecocq, secretarul general al uniunii sindicale CGT, a avertizat într-un interviu pentru France Inter că ArcelorMittal vrea să se retragă din Europa „şi să producă oţel în Brazilia şi India, unde marjele de profit sunt mult mai mari“. ArcelorMittal va elimina pur şi simplu 400 de locuri de muncă din producţie în Franţa şi va transfera în India 230 de poziţii din HR, achiziţii, marketing şi IT, potrivit Le Monde, care citează sindicatele. ArcelorMittal a explicat că recurge la astfel de măsuri de restructurare pentru a-şi adapta operaţiunile la noul context de piaţă şi pentru a se asigura că va fi competitiv în viitor.
În ianuarie, Alain Le Grix de la Salle, preşedintele ArcelorMittal Franţa, i-a avertizat pe parlamentarii francezi că industria europeană a oţelului se confruntă cu o „criză profundă“. Cauzele, a explicat el, includ „nivelul excesiv al importurilor“, care acoperă 30% din oţelul consumat de UE.
Ceilalţi vinovaţi sunt preţurile mari ale energiei, care au făcut ca oţelăriile europene să-şi piardă din competitivitate în faţa rivalilor străini, şi ineficienţa Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). Prin CBAM Comisia Europeană încearcă să asigure condiţii echitabile de piaţă pentru toată lumea aplicând o taxă pe carbon importurilor care intră în zona vamală a UE.
Dar şi producătorii europeni plătesc pentru CO2 emis, costul reprezentând 10% din preţ, a spus Alain Le Grix de la Salle. În schimb, oţelul chinezesc ajunge în Europa la preţuri mai mici decât costurile de producţie ale europenilor. Preşedintele ArcelorMittal Franţa a mai avertizat că o treime din industria europeană a oţelului ar putea să dispară dacă UE nu acţionează contra concurenţei neloiale care vine din partea importurilor.
Reducerile de personal şi lipsa de perspectivă a oţelăriilor sale din Franţa fac ca ArcelorMittal să nu mai aibă prea mulţi prieteni acolo, mai ales că grupul primeşte subvenţii de la guvern ca parte a eforturilor de a reindustrializa ţara. De aceea, multe voci publice, inclusiv politicieni, au cerut ca oţelăriile ArcelorMittal să fie naţionalizate, o posibilitate pe care ministrul industriei şi energiei Marc Ferracci a respins-o, scrie Euractiv.
În Polonia, în anii 1980, Huta Czestochowa avea 13.000 de angajaţi. În prezent, acolo mai lucrează circa 1.000 de persoane. Când oţelăria şi-a relansat producţia la începutul acestui an, după un an de pauză, a fost un eveniment la care au participat oficiali de rang înalt din guvern. Producţia a fost asigurată de comenzile primite de la Weglokoks, un holding de stat care a închiriat unitatea. Atunci, ministra industriei Marzena Czarnecka a spus că guvernul va face tot ce poate pentru a păstra oţelăria sub controlul statului.
Aceasta este importantă pentru siguranţa ţării deoarece este singura care are capacitatea tehnologică de a produce foi groase de oţel întărit de care are nevoie industria de apărare. De asemenea, unitatea are una dintre cele mai mari hale de producţie din UE, ceea ce ar permite repararea echipamentului militar, se arată într-un comunicat al cancelariei primului ministru emis în februarie. Polonia este una dintre cele mai mari pieţe pentru oţelul produs de ArcelorMittal.
Aceasta şi pentru că gigantul are oţelării şi acolo. Însă şi acestea au probleme. Spre exemplu, compania a cerut garanţii că va avea energie ieftină pentru a schimba furnalul de la Dabrowa Gornicza cu unul modern, cu arc electric. Însă în alte părţi investeşte. La o uzină de temperare din Cracovia a investit echivalentul a 12 milioane euro în furnale cu hidrogen. Acestea asigură un consum mai redus de gaze naturale şi electricitate şi emisii mult mai mici de carbon.
