Trei veşti au ieşit în evidenţă după ce Rezerva Federală americană a majorat miercuri dobânzile: dolarul puternic a lovit vânzările Oracle, una dintre cele mai cunoscute multinaţionale din SUA, preţul petrolului cochetează cu minimele ultimilor 11 ani, iar marile bănci îi sfătuiesc pe speculatori să cumpere dolari.
Acestea sunt tendinţele principale pe care le va accentua prima majorare a dobânzii de politică monetară din SUA din ultimul deceniu. Dolarul puternic ar ajuta companiile care exportă în moneda americană. Însă cei mai mari exportatori români au ca ţintă ţări din UE şi mai ales din zona euro. Exporturile către SUA reprezintă doar 2% din total. Exporturi în dolari pot fi plasate şi pe pieţele din Asia, dar şi aici prezenţa companiilor din România este slabă. Exporturile României în afara UE sunt aproape de trei ori mai mici decât cele din interiorul Uniunii.
Odată cu aprecierea dolarului se vor scumpi produsele importate în dolari, cum ar fi smartphone-urile, tabletele, componentele PC şi alte electronice.
Ieftinirea petrolului din cauza dolarului nu înseamnă şi ieftinire în euro, ci, din contră, scumpire, având în vedere că moneda europeană tinde să se deprecieze. Scăderea actuală a cotaţiilor ţiţeiului, care are drept consecinţă ieftinirea combustibililor şi gazelor natural, are drept cauză nu dolarul, ci suprasaturarea pieţei. Cererea nu poate înghiţi oferta.
Pentru că decizia de miercuri a băncii centrale americane, de a majora dobânda cheie de la un interval de 0%-0,25% la 0,25%-0,5%, a fost în ton cu aşteptările pieţelor, marile bănci, printre care Goldman şi RBS, s-au grăbit să-şi sfătuiască clienţii să cumpere dolari. Fed n-ar fi majorat dobânzile, riscând să oprească relansarea, dacă n-ar fi avut suficientă încredere în economie. În schimb, în zona euro, revenirea nu este atât de solidă şi BCE este angajată într-un program masiv de achiziţii de active pe care este dispusă să-l extindă, făcând astfel exact inversul a ceea ce face Fed. Diferenţele mari dintre politicile monetare din SUA şi Europa vor avea ca rezultat sigur, în teorie, aprecierea dolarului faţă de euro.
„Dolarul va continua să capete putere, mai ales faţă de materiile prime, de monedele economiilor emergente din Asia şi de euro“, explică Mansoor Mohi-uddin, analist la RBS, citat de Bloomberg. Un indice care urmăreşte evoluţia dolarului faţă de alte 10 monede importante a crescut cu peste 9% de la începutul anului.
Însă teoria este una, iar realitatea, mai complexă, alta. La începutul lunii pieţele valutare au reacţionat puternic la o decizie a BCE care sugera că instituţia nu va aduce programul de achiziţii de active la nivelul aşteptat. Urmarea a fost că euro a înregistrat cea mai mare apreciere faţă de dolar de după 2009.
„Dolarul se va întări, în condiţiile în care este probabil ca Fed să majoreze dobânzile de două sau de trei ori anul viitor“, spune şi Russ Koesterich, analist la BlackRock.
Goldman Sachs estimează că dolarul se va aprecia cu 14% până la sfârşitul anului 2017. Analiştii de la Deutsche Bank, unul dintre cei mai mari traderi valutari din lume, apreciază că raliul dolarului are suficient loc să continue, poate timp de încă doi ani.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Citigroup se aşteaptă, de asemenea, ca dolarul să se aprecieze în 2016.
Barclays, BNP Paribas şi Credit Suisse recomandă şi ele cumpărarea dolarului.
Companii americane variind de la Delta Air Lines, un mare transportator aerian american, la Whirlpool, producător de electrocasnice, au acuzat dolarul puternic pentru slăbirea vânzărilor din străinătate.
Analişti intervievaţi de Deutsche Welle menţionează chiar posibilitatea ca dolarul să ajungă la paritate cu euro.
Cât despre companiile europene, spre deosebire de concurenţii americani, acelea care exportă în dolari ar trebui să beneficieze, notează Deutsche Welle. Mecanismul este simplu. Aceste companii vor schimba dolari obţinuţi prin vânzări pe mai mulţi euro.
Creşterea dolarului are efecte şi asupra preţurilor materiilor prime. În general, preţurile materiilor prime tranzacţionate pe pieţele internaţionale cum ar fi petrolul, cuprul sau minereul de fier, sunt evaluate în dolari. Dacă dolarul se întăreşte, va fi nevoie de mai puţini dolari pentru cumpărarea acestor mărfuri. Aceasta înseamnă că preţurile scad în dolari, dar cresc în euro – aceasta ar putea însemna inflaţie importată şi o veste bună pentru BCE, care se chinuie să genereze inflaţie.
Cotaţia petrolului Brent, extras din Marea Nordului, cu livrare în februarie, a scăzut joi la 37,2 dolari pe baril. Dacă preţul se duce sub 36,2 dolari pe baril, va ajunge la cel mai redus nivel începând cu iulie 2004.
De deciziile preşedintelui Fed Janet Yellen depinde soarta dolarului, petrolului şi a pieţelor emergente
