Business Internaţional

Fenomenul deflationist ameninta economia globala pe fondul diminuarii abrupte a cheltuielilor

Fenomenul deflationist ameninta economia globala pe fondul diminuarii abrupte a cheltuielilor
09.11.2008, 15:54 32

Perspectiva potrivit careia produsele nu vor mai avea consumatori si preturile se vor diminua puternic ar putea conduce la sufocarea investitiilor si la majorarea ratei somajului pentru mai multe luni sau chiar ani, scrie cotidianul International Herald Tribune.

Cuvantul pentru acest fenomen este deflatie, un termen care genereaza ingrijorare in randul economistilor profesionisti. Deflatia a acompaniat Marea Depresiune din anii 1929-1933. Permanenta acestui fenomen a stat la baza asa-numitului deceniu pierdut japonez, cauzand colapsul catastrofic al balonului de sapun din sectorul imobiliar la sfarsitul anilor '80, o perioada cu care unii experti gasesc multe similitudini in raport cu crahul american.
"Ceea ce se intampla este cu siguranta instantaneul riscului, din punctul meu de vedere", a afirmat Robert Barbera, economist-sef la firma de cercetare pentru comert ITG. "Ne confruntam cu o criza de fapt."
Cu cateva luni in urma, politicienii erau preocupati de reversul situatiei actuale - cresterea preturilor sau inflatia - pe fondul majorarii costurilor de achizitie a petrolului si a alimentelor ce a cuprins economia globala. Dar, in prezent, aceasta problema pare a fi de domeniul trecutului.
Pe masura ce economia americana si-a slabit structura, iar majoritatea economiilor i-au urmat exemplul, cererea de petrol, fier, cereale si alte marfuri s-a diminuat rapid, aducand preturile la un nivel inferior.
Noua preocupare este ca finalul presiunilor inflationiste ar putea reprezenta debutul unei probleme si mai grave: o contractare prelungita si generala in urma careia consumatorii si afacerile globale ar putea sa-si piarda capacitatea de a cumpara, iar preturile pentru multe bunuri ar putea scadea simtitor. Efectele s-ar traduce prin incetinirea productiei si accelerarea concedierilor, care ar diminua si mai intens cererea pentru produse si servicii.
Pericolul in eventualitatea acestui scenariu este constituit de dificultatea gasirii unui remediu. Politicienii pot manevra in general inflatia prin cresterea ratei dobanzii si prin restrangerea activitatii economice, astfel reducand cererea pentru bunuri. Insa, asa cum s-a observat in Japonia anilor '90, economia ar putea ramane in capcana deflatiei pentru multi ani, chiar daca rata dobanzii ar fi nula. Scaderea preturilor reduce oportunitatile de profit, indepartand companiile de posibile investitii chiar si atunci cand pot imprumuta bani cu dobanda zero.
In anii '90, preturile de pe piata imobiliara si cele ale multor produse au scazut continuu in Japonia, fara a mai genera stimulente pentru investitii. Somajul s-a amplificat si puterea de cumparare s-a redus, trimitand preturile in declin accentuat.
Multi se tem ca economia americana va parcurge o experienta similara, deoarece consumatorii isi pierd puterea de cumparare, concomitent cu incetinirea economica a Europei, Asiei si a Americii de Sud.
"Exista un risc semnificativ in acest moment", a declarat Nouriel Roubini, profesor de economie la Stern School of Business din cadrul Universitatii New York. Acesta se numara printre primii economisti care au preconizat criza financiara si au emis avertismente cu privire la o posibila deflatie. "Am putea intra intr-un cerc vicios", a declarat el.
Multi economisti, printre care Roubini si Barbera, au precizat ca politicienii americani au inca instrumentele necesare pentru a evita "gaura neagra" deflationista in care s-a avantat Japonia acum aproape doua decenii. In acelasi timp, banca centrala americana (Fed) si-a redus agresiv rata dobanzii pentru a stimula activitatea economica.
"Banca centrala are unda verde sa creeze orice nivel de inflatie", a afirmat Kenneth Rogoff, fost economist-sef pentru Fondul Monetar International si profesor la Harvard in prezent. "Daca emiti bancnote, poti crea inflatie." Insa in pofida autoritatilor americane care au inundat economia cu credite, fortele potrivnice sunt intense. Anterior Marii Depresiuni, nu atat de multe tari s-au confruntat concomitent cu asemenea pericole.
Criza financiara ce a debutat in SUA a capatat dimensiuni globale. Din Coreea de Sud pana in Pakistan, Turcia sau Brazilia, turbulentele s-au propagat continuu, antrenand o contractare a pietelor de credite care a generat incapacitatea companiilor de a-si finanta activitatea. Astfel, s-au inregistrat concedieri, iar cererea pentru bunuri s-a diminuat.
"Cu siguranta cel mai dramatic efect este legat de propagarea crizei financiare in statele emergente", a mai mentionat Rogoff.
"Ne apropiem de o recesiune globala destul de periculoasa. Pericolul consta in faptul ca in loc sa avem cativa ani mai putin favorabili, vom avea inca un deceniu pierdut."
In ultimii ani, cresterea economica globala a inregistrat un adevarat boom, preponderent influentat de investitiile finantate prin imprumuturi. Majoritatea banilor - la randul lor imprumutati - au fost injectati prin intermediul institutiilor financiare americane, dispuse sa acorde dolari la rate ale dobanzii mult mai mici. Efectul de bumerang este evident in prezent.
Bancile si alte institutii se confrunta cu investitii dezastruoase de sute de miliarde de dolari, Roubini estimand ca valoarea pierderilor generate de criza ar putea atinge 1.700 mld. dolari. Pe masura ce acestea se straduiesc sa-si reconstruiasca capitalurile, sunt oprite linii de credit pentru multi clienti si este ceruta rambursarea rapida a creditelor deja contractate.
De asemenea, activele sunt vandute intens. Aceste vanzari imping preturile la un nivel inferior, devalorizand si mai mult activele ramase in bilant si generand o noua runda de vanzari.
In perioada crizelor financiare anterioare, precum cea din Mexic in 1994 si cea din Asia in anii 1997-1998, economiile slabite s-au relansat prin exporturile ofensive catre piete mai mari, implicit catre SUA.
Insa consumatorii americani sunt sceptici in prezent. Dupa ani in care au inregistrat castiguri pe pietele bursiere, imprumutand pe baza cresterilor de valoare ale caselor si finantand sedintele intense de cumparaturi prin intermediul cartilor de credit, multi consumatori au intrat "in faliment".
Din Asia pana in America Latina, senzatia generala este ca exporturile, surse primare de sprijin pentru multe economii, vor continua sa scada.
Ingrijorarea ca exportatori de dimensiuni mari, precum China, India sau Brazilia isi vor aduce produsele pe pietele globale va presa diminuarea drastica a preturilor si va reduce investitiile efectuate de companiile americane.
China sprijina de mult timp ideea ca lumea isi poate continua cresterea economica fara a lua in considerare problemele cu care se confrunta SUA. China importa bumbac din India, panouri de sticla din Coreea de Sud, cipuri electronice din Malaiezia si Taiwan, cherestea din Rusia si Asia de Sud-Est si petrol si gaz natural din Orientul Mijlociu.
Insa multe dintre produsele finite realizate cu aceste materii prime in fabrici chineze au fost aduse pe pietele americana, europeana si japoneza. Pe masura ce retailerii din aceste tari au probleme, fabricile din China si furnizorii lor vor avea de suferit.
Mai putine laptopuri exportate din China se traduc printr-o cerere mai mica pentru cipuri.
Luna trecuta, Toshiba, cel mai mare producator japonez de cipuri electronice, a raportat o pierdere de 26,85 mld. yeni (272,5 mil. dolari) in intervalul iulie-septembrie, blamand suprasaturarea globala pentru aceasta situatie.
In prezent, produse care au suprasaturat piata ar putea fi construite in SUA.
"Ma tem ca economia va arata ca aceea a Japoniei acum ani buni", a afirmat Barry Bosworth, angajat al Brookings Institution. "Aceasta situatie ne va da batai de cap timp de mai multi ani."

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
Azi:
Diferență:
Ieri:
Azi:
Diferență:
Ieri:
Azi:
Diferență:
Ieri:
Azi:
Diferență:
Ieri: