• Leu / EUR4.7340
  • Leu / GBP5.3251
  • Leu / USD4.2803
Business Internaţional

Fie că este vorba de pregătiri pentru o încetinire economică, fie de automatizare şi angajarea de muncitori străini, criza forţei de muncă dă înapoi în sectorul privat din Ungaria. La stat, situaţia se agravează

Fie că este vorba de pregătiri pentru o încetinire economică, fie de automatizare şi angajarea de muncitori străini, criza forţei de muncă dă înapoi în sectorul privat din Ungaria. La stat, situaţia se agravează

În 2018 circa 22.700 de români şi 10.500 de ucraineni s-au dus să muncească în Ungaria, potrivit biroului de statistică maghiar.

Autor: Bogdan Cojocaru

19 iun 2019 1988

În primul trimestru, pe piaţa muncii din Ungaria s-a întâmplat ceva extraordinar: pentru prima dată după mulţi ani numărul de locuri de muncă vacante nu doar că nu a mai crescut, ci chiar a scăzut, semn că penuria de forţă de muncă, ajunsă la cote istorice, se înmoaie. Sectorul privat a găsit câteva soluţii crizei, însă în sectorul public situaţia s-a înrăutăţit.

În perioada ianuarie-martie, în sectorul privat din Ungaria erau 57.300 de locuri de muncă vacante, faţă de 58.800 în aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor oficiale, preluate de Portfolio.hu. Săderea este o premieră în actualul ciclu de creştere a economiei maghiare. 

De obicei, o scădere în primul trimestru poate fi explicată prin efectele sezoniere - mai puţin de lucru în iarnă -, însă de această dată informaţiile spun mai mult de atât. S-ar putea ca firmele să fi găsit o cale de a recruta mai uşor forţa de muncă de care au nevoie. De asemenea, o explicaţie ar fi că firmele nu mai au nevoie de atât de mulţi angajaţi deoarece: se aşteaptă la scăderea cererii sau la o încetinire a creşterii economice, sau procesul de automatizare a redus nevoia de mână de lucru umană, sau accesează tot mai multă forţă de muncă adusă din alte state.

Este foarte probabil ca toţi cei trei factori să coexiste în economia Ungariei, în condiţiile în care datele despre investiţii sprijină ipoteza că sectorul privat utilizează din ce în ce mai mult roboţi industriali şi tehnologie de automatizare. Pe de altă parte, actualul ciclu de creştere economică şi-a atins punctul de maxim. Cererea externă a început deja să slăbească. De aceea, este de aşteptat ca şi penuria de forţă de muncă să-şi fi atins punctul de maxim. Cea mai mare scădere a posturilor vacante, de 20%, a fost observată în industria manufacturieră. În acest sector, cererea externă este vitală, iar influenţa cea mai puternică o are realizarea unor investiţii precum fabricile-trofeu construite de Mercedes şi BMW.

În sectorul public, penuria de forţă de muncă se acutizează. În primul trimestru, numărul de posturi disponibile a crescut cu 10%, la 19.000, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Automatizarea nu poate funcţiona aici, iar salariile sunt mai puţin atractive în multe domenii. Spre exemplu, din educaţie personalul pleacă în masă: în perioada analizată au fost 4.100 de poziţii disponibile, în creştere cu 20% în ritm anualizat. Şi în sănătate creşterea a fost de două cifre şi de aceea nu este de mirare că unele spitale se plâng că nu au suficienţi medici sau amână operaţiile. Astfel de instituţii nu pot reţine angajaţii oferind salarii mai mari deoarece acestea sunt reglementate la nivel central. În administraţia publică există 6.700 de posturi vacante.

Un exemplu de cât de acută este penuria de forţă de muncă în Ungaria sunt afacerile de turism din jurul lacului Balaton, una dintre principalele atracţii turistice din această ţară. Pentru proprietarii de afaceri mici sau mari devine tot mai greu să găsească angajaţi deoarece nu pot concura la nivel salarial cu angajatorii din statele mai bogate din Occident, scrie hungarytoday.hu. Rezultatul este că preţurile cresc accelerat, iar jumătate din firme se tem că vor da faliment.

Pe ţărmul sudic, restaurantele pot găsi ospătari pentru 1.100-1.300 de forinţi (3,4-4 euro) pe oră, însă un bucătar bun cere nu mai puţin de 1.500 de forinţi pe oră. Unii plusează până la 2.000 de forinţi pe oră. Pe ţărmul nordic, chiar şi ospătarii cer atât de mult. Un proprietar de restaurant se plânge că „nimeni nu va accepta să lucreze pentru 400.000 de forinţi (1.234 euro) pe lună“.

Un alt antreprenor povesteşte că atunci când găseşte pe cineva pe care să-l angajeze, descoperă rapid că omul munceşte fără nicio tragere de inimă, atunci când munceşte. De asemenea, proprietarii de magazine mici sau buticuri sunt obligaţi să-şi petreacă vara la tejghea deoarece nu găsesc oameni doritori să lucreze ca vânzători. Antreprenorii de lângă lacul Balaton spun că situaţia s-a înrăutăţit faţă de anul trecut, motivul fiind că din ce în ce mai puţini oameni care muncesc în străinătate în extrasezon se întorc în ţară. În anii trecuţi, ungurii lucrau iarna în Austria sau Germania, iar vara în turismul intern, însă acum preferă să muncească tot timpul anului în ţările vecine pentru salarii mai mari.

Un sondaj arată că jumătate din afacerile mici de lângă Balaton se tem că în cinci ani nu vor mai exista. Multe restaurante îşi caută încă din ianuarie-februarie personal pentru lunile de vară pentru aproape orice poziţie. La unele restaurante, penuria de forţă de muncă are ca rezultat un meniu mai restrâns. Tamas Flesch, preşedintele Asociaţiei Hotelurilor şi Restaurantelor din Ungaria, estimează că industria de profil are nevoie de zeci de mii de angajaţi suplimentari.

Potrivit biroului de statistică maghiar, în 2018 circa 22.700 de români şi 10.500 de ucraineni s-au dus să muncească în Ungaria. Însă cum în România salariile sunt în creştere, iar ucrainenii pot găsi locuri de muncă plătite dublu dacă migrează 200 de kilometri mai departe de Ungaria, angajatorilor maghiari le va fi din ce în ce mai greu să atragă forţă de muncă din interiorul UE.

Deşi guvernul premierului Viktor Orban mizează pentru a-şi păstra electoratul pe un discurs antiimigraţie, numărul de permise de muncă eliberate de administraţia sa cetăţenilor din afara UE a înregistrat în 2017 cea mai mare creştere din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Numărul de permise a crescut cu 113%, un ritm fără precedent care arată cum companiile încearcă să rezolve problema penuriei forţei de muncă. Dacă în 2015 Ungaria a acordat permise de reşedinţă pentru 45.000 de persoane din afara UE, în 2016 numărul a crescut la 54.000, iar în 2017 la 117.000. Acestea sunt cele mai recente date. Spre comparaţie, a doua cea mai mare creştere a fost observată la Bulgaria, dar ritmul a fost de doar 41%.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7340
Diferență: -0,0296
Ieri: 4.7354
Azi: 4.2803
Diferență: 0,3493
Ieri: 4.2654
Azi: 5.3251
Diferență: 0,241
Ieri: 5.3123
Azi: 4.3235
Diferență: 0,0532
Ieri: 4.3212