Lumea între anii 2021 şi 2022 pare un loc deosebit de imprevizibil şi tulburător. Pentru prima dată, două dintre prognozele FT de anul acesta se întreabă dacă Rusia şi China îşi vor invada vecinii (jurnaliştii de la FT cred că nu, dar acest lucru poate fi o iluzie). Mai puţin optimişti, câţiva dintre autorii proiecţiilor avertizează că poate veni o variantă de coronavirus mai infecţioasă decât Omicron, că inflaţia nu va reveni la nivelul dorit de banca centrală în SUA (cu consecinţe pe piaţa globală) - o politică monetară mai strictă va afecta acţiunile. Pentru 2021, 17 din 20 de prognoze ale FT s-au dovedit corecte. Jurnaliştii s-au înşelat în legătură cu reintrarea SUA în acordul nuclear cu Iranul şi au fost prea pesimişti cu privire la vaccinările împotriva Covid-19 (aproximativ jumătate din populaţia totală a lumii a primit două doze, ceea ce sugerează că mai mult de jumătate dintre adulţi s-au imunizat). Din cele 20 de predicţii pentru 2022, ZF le-a selectat pe cele de interes pentru publicul său.
Va apărea o variantă de coronavirus mai infecţioasă decât Delta şi Omicron care să domine în cazurile globale de infectare?
Da. Majoritatea virologilor se aşteptau ca Delta să fie succedată de ceva mai infecţios, dar puţini au prevăzut un salt atât de brusc în sus în transmisibilitate ca Omicron. Virusul poate infecta miliarde de oameni în 2022, aşa că ar fi surprinzător dacă evoluţia nu ar produce ceva care se răspândeşte şi mai repede. Cât de agresivă va fi noua mutaţie, rămâne de văzut.
Va reveni inflaţia din SUA la ţinta de 2% a Rezervei Federale până la sfârşitul anului?
Nu. Fixaţia marilor banci centrale că „surpriza” inflaţionistă din 2021 este tranzitorie a fost o greşeală. Penuriile simţite în 2021 se pot dovedi într-adevăr temporare. Însă componenta locativă din indicele preţurilor de consum pare probabil să crească brusc. Piaţa forţei de muncă este fierbinte, cu şomaj scăzut, cu multe locuri de muncă neocupate şi o rată a demisiilor ridicată. Creşterea inflaţiei a făcut ca ratele dobânzilor reale pe termen scurt să fie şi mai negative. Înăsprirea moderată a politicii Fed aşteptată în 2022 şi decalajele lungi dintre înăsprire şi efectele acesteia fac probabil ca inflaţia de bază, în special inflaţia salarială, să crească, nu să scadă, în 2022.
Se va termina „Marea demisioneală”?
Da - sau cel puţin se va domoli. În SUA, The Big Quit începe deja să-şi piardă din avânt, iar mamele care au încetat să mai muncească în timp ce şcolile erau închise se întorc. Cu condiţia trecerii valului Omicron, mai mulţi salariaţi se vor întoarce pe măsură ce virusul se retrage şi economiile acumulate anul trecut se vor diminua. Însă îmbătrânirea demografică şi migraţia mai scăzută înseamnă că pieţele forţei de muncă vor fi în continuare tensionate, lucrătorii din zonele cu deficit fiind mai bine plasaţi pentru a negocia salarii şi condiţii de muncă decât înainte de pandemie. De ce se întâmplă pe piaţa muncii din SUA depinde politica monetară a Fed, iar de ce face banca centrală a Americii depinde ce vor face multe dintre celelalte bănci centrale ale lumii.
Îşi va alege Franţa un preşedinte de extremă dreapta?
Nu. Extrema dreapta nativistă a Franţei a salutat o nouă achiziţie înaintea alegerilor prezidenţiale din aprilie: Eric Zemmour. Dar cu excepţia unor întorsături neaşteptate (se pot întâmpla multe în patru luni), fostul editorialist divizează votul ultranaţionalist, mai ales în detrimentul lui Marine Le Pen, care nu mai pare sigură că va ajunge în finală. Acolo, ea sau Zemmour se vor confrunta cel mai probabil cu preşedintele Emmanuel Macron, care i-ar aduna pw alegătorii partidelor tradiţionale împotriva lor. Vestea proastă pentru Macron este că probabil ar câştiga cu o marjă mai mică decât în 2017. Alegerile din Franţa contează pentru Europa deoarece Macron are planuri mari pentru UE, mai ales că s-a schimbat ştafeta la Berlin. Apoi, Le Pen este considerată agent al Moscovei.
Va invada Rusia Ucraina?
Nu. O invazie pe scară largă riscă să producă pierderi grele Rusiei şi ar fi contrară preferinţei lui Vladimir Putin pentru subterfugiu şi negare plauzibilă - războiul hibrid. Putin îşi poate atinge multe dintre scopuri fără acţiuni militare de amploare: destabilizarea Ucrainei, descurajarea aliaţilor Kievului de a oferi ajutor militar, intimidarea NATO şi forţarea mai multor concesii în discuţii pentru a pune capăt blocajului din Donbas. Cu toate acestea, Moscova s-ar putea abate de la acest sens, intensificând conflictul în regiunea separatistă, provocând probleme în alte părţi ale Ucrainei sau incursiuni bine ţintite. Abilitatea de a escalada este cel mai puternic atu al Kremlinului.
Va invada China Taiwanul?
Nu, cel puţin nu anul acesta. Întrebarea este pertinentă, având în vedere intensificarea exerciţiilor militare efectuate de China lângă Taiwan, care se află la aproximativ 161 km de coasta continentală. Lloyd Austin, secretarul american al apărării, a declarat în decembrie că exerciţiile seamănă „foarte mult cu repetiţiile”. Dar un atac asupra Taiwanului ar risca sinuciderea economică pentru China. Aproape sigur că SUA ar impune sancţiuni dure care ar putea acoperi partea leului de 350 de miliarde de dolari în semiconductori pe care China o importă în fiecare an. Economia Chinei ar retrograda fără aceste cipuri. În unele ţări europene, cum ar fi Cehia, oficiali de răng înalt au declarat deschis război diplomatic Chinei, în timp ce alţii, cum ar fi premierul Ungariei şi preşedintele Serbiei îl consideră pe liderul de la Beijing „frate şi prieten”. Agravarea conflictului SUA-China ar adânci şi mai mult prăpăstiile din interiorul UE.
Vor reuşi ţările africane să vaccineze 70% din populaţia lor?
Nu. Deşi unele ţări, cum ar fi Maroc şi Africa de Sud, aproape sigur vor atinge nivelul considerat necesar de Centrele Africane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, altele nu o vor face. În 2021, eforturile de a asigura suficiente vaccinuri prin achiziţii, donaţii şi iniţiativa globală Covax au eşuat, deoarece ţările occidentale şi-au folosit puterea de cumpărare pentru a se băga în faţa. Situaţia se va îmbunătăţi în 2022. Dar noile variante, zgomotul pentru vaccinurile suplimentare din ţările mai bogate şi problemele logistice înseamnă că multe ţări africane vor rămâne în urmă. Aceasta poate însemna că o nouă variantă dominantă a coronavirusului poate veni din Africa.
Vor urma mai multe ţări exemplul Chinei în a oprima monedele digitale?
Nu. La trei luni după ce China a declarat toate activităţile cripto „ilegale”, decizia este încă văzută ca una excepţională. Aceasta reflectă în parte chestiuni de logistică. Majoritatea autorităţilor de reglementare spun că ar fi imposibil de implementat o interdicţie largă a criptomonedelor pe pieţele cu acces gratuit şi uşor la internet. Autorităţile de reglementare, în special din vest, sunt, de asemenea, rezistente în mod natural la interzicerea activităţilor de piaţă fără un motiv foarte întemeiat, cum ar fi dovezi ale unui rău real. SUA au început să dezvolte o legislaţie care include interzicerea emiterii unor tipuri de criptomonede nebancare, iar UE a elaborat proiecte de reguli pentru a-i reglementa pe cei care deservesc activele cripto şi le emit. O excepţie de la această tendinţă este India, al cărei guvern a declarat în noiembrie că are în vedere interzicerea criptomonedelor private.
Va face implozie bula NFT-urile de artă?
Nu. De la vânzarea unui Beeple cu 69 de milioane de dolari la Christie’s în martie, NFT-urile legate de artă au proliferat într-un ritm care a surprins pe toată lumea. Galeriile şi casele de licitaţii au creat departamente speciale pentru NFT; artişti de frunte — printre ei numărându-se Damien Hirst — au venit cu proiecte speciale; o legiune de nume necunoscute lansează NFT-uri în fiecare zi. Fenomenul are toate semnele distinctive ale unei bule clasice, aşa că aproape sigur va exista o corecţie abruptă la un moment dat. Dar numărul de jucători care intră pe teren, flexibilitatea şi viteza lor de inovare înseamnă că în 2022, cel puţin, această piaţă va continua să crească. Dar dupa aceea, Dumnezeu cu mila.
