Business Internaţional

Finlanda se pregăteşte să-şi injecteze o doză concentrată de austeritate

Finlanda se pregăteşte să-şi injecteze o doză concentrată de austeritate

Timo Soini, ministrul de externe al Finlandei, un eurosceptic convins

Autor: Luiza Chiroiu

29.05.2015, 00:04 1128
Dacă guvernul grec se opune cu îndârjire adoptării unor măsuri de austeritate şi în lupta lui riscă să destabilizeze zona euro, există un stat din UE care se arată mai mult decât bucuros să îmbrăţişeze politica de austeritate.

Este vorba despre Finlanda, o ţară cu unele dintre cele mai ridicate standarde de viaţă din lume şi al cărei nou guvern vrea să „strângă cureaua“ în următorii cinci ani pentru a reechilibra economia, căzută în recesiune.

Guvernul proaspăt instalat al lui Juha Sipilä, milionar, fost magnat al telecomunicaţiilor considerat acum un tehnocrat, este pre­gă­tit să ia decizii „dureroase“ pen­tru aduce energie în economia slăbită a Finlandei, înglodată în datorii şi cu o piaţă necompetitivă a muncii,  scrie The Telegraph. Un rol important în coaliţia de guvernare îl joacă şi partidul populist Finlandezii Adevăraţi, din rândul cărora Timo Soini a fost numit ministru de externe, relatează Deutsche Welle. Euroscepticul Soini a spus în mai multe rânduri că locul Greciei nu este în zona euro, pentru că nu este competitivă şi că nu va accepta să cheltuiască banii con­tribuabililor finlandezi pentru a salva Grecia. Executivul de la Helsinki îşi propune să reducă cheltuielile bugetare cu 10 mld. euro prin reformarea sectorului medical şi a pieţei muncii prin investiţii în infrastructură şi înăsprirea politicii fiscale.

Eşecul implementării unor reforme structurale „ar putea să trimită Finlanda pe calea unei creşteri slabe, care ar putea avea ca rezultat retrogradarea ratingului de ţară“, consideră Pasi Kuoppamäki, economist-şef al Danske Bank din Helsinki.

Economia finlandeză a intrat în recesiune la finalul lunii martie, după ce în în primul trimestru s-a contractat cu 0,1% faţă de trimestrul precedent. În ultimul trimestru al anului trecut, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%.

În plus, Finlanda nu a respectat ţintele de deficit bugetar şi de datorie guvernamentală impuse de zona euro, Comisia Europeană avertizând executivul de la Helsinki asupra deficienţelor în administrarea finanţelor publice.

Economia finlandeză ar putea creşte cu 0,8% în acest an, ceea ce ar echivala cu a treia cea mai slabă evoluţie dintre ţările din zona euro.

În urma alegerilor parlamentare din luna aprilie, premierul Sipilä şi-a constituit guvernul din trei partide, şi anume Partidul liberal de Centru, partidul Finlandezii Adevăraţi şi partidul Coaliţia Naţională.

O mişcare surprinzătoare a lui Sipilä a fost numirea în funcţia de ministru de finanţe a fostului premier Alex Stubb, care a pierdut această poziţie în urma votului din aprilie. Stubb este un proeuropean convins, astfel că desemnarea sa este o veste bună pentru statele din zona euro care au datorii mari către creditorii internaţional.

Grecia, care depinde de negocierile cu miniştrii de finanţe din zona euro pentru deblocarea de noi fonduri cu care să supravieţuiască, nu poate fi însă complet convinsă de poziţia Finlandei.

AFACERI DE LA ZERO