Ratingul pentru datoriile pe termen scurt a fost redus de la nivelul "F3" la "B", se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Plafonul de ţară a fost menţinut la nivelul "AAA", conferit de apartenenţa la zona euro.
"Retrogradarea ratingurilor suverane ale Ciprului reflectă creştere necesarului de capital al băncilor cipriote, faţă de estimarea efectuată de Fitch în ianuarie 2012, din cauza expunerii celor mai mari trei bănci, Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank, la clienţii corporatişti şi de retail din Grecia, şi într-o mai mică măsură la o deteriorare a calităţii activelor de pe piaţa locală", potrivit Fitch.
Agenţia estimează că pe lângă 1,8 miliarde de euro necesare Cyprus Popular Bank, reprezentând 10% din PIB-ul Ciprului, băncile vor avea nevoie de noi injecţii substanţiale de capital, de până la 4 miliarde de euro (23% din PIB).
Cea mai mare parte a pierderilor este legată de expunerea băncilor cipriote la Grecia, dar în ultimul an a avut loc şi o creştere a creditelor neperformante pe piaţa locală, odată cu contractarea economică şi agravarea şomajului.
"Chiar dacă Grecia va rămâne în zona euro, băncile cipriote vor fi nevoite să suporte noi pierderi substanţiale generate de portofoliile de credite, având în vedere că economia elenă va continua să se contracte pe termen mediu", se arată în comunicat.
Dacă Grecia va ieşi din zona euro, Fitch va reanaliza ratingul Ciprului. Într-un astfel de scenariu de stres, estimările preliminare ale Fitch sunt că băncile cipriote ar avea un necesar de un capital mult mai mare decât cel corespunzător ratingului suveran "BB+".
În România sunt prezente două bănci cipriote, Bank of Cyprus, sub brand propriu, şi Cyprus Popular Bank, prin Marfin Bank.
O sursă diplomatică europeană citată de AFP a declarat că Ciprul ar putea cere luni un ajutor financiar din partea zonei euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
