Business Internaţional

FMI nu are destula "munitie" pentru a apara pietele emergente de criza economica

FMI nu are destula "munitie" pentru a apara pietele emergente de criza economica

Kenneth Rogoff, fost economist-sef al FMI: FMI este un actor necesar in pelicula ce doreste solutionarea problemelor pietelor emergente, insa nu este, si nici nu ar trebui sa fie singurul actor al acestui film.

05.11.2008, 16:16 26

Vazut ca salvatorul sectorului financiar international, FMI a hotarat sa intinda o mana Islandei, acordandu-i un credit in valoare de 2 miliarde de dolari (1,6 miliarde de euro). Nici Ucraina nu a lipsit de la "impartirea cascavalului", Fondul Monetar International oferindu-i acesteia un imprumut masiv de 16,5 miliarde de dolari (12,56 miliarde de euro).

Si se pare ca FMI este hotarata sa ofere cadouri din ce in ce mai generoase din tolba sa cea plina. Dar sacul considerat fara fund pare a ramane in curand fara resurse.
Daca in ultimii ani pietele emergente au fost dominate de o perioada de pace relativa, armatele private din sistemul financiar global au prins mai repede putere decat a avut capacitatea fondul sa isi alimenteze stocul de "putere".
FMI, in fruntea caruia se afla francezul Dominique Strauss-Kahn, poseda aproximativ 200 de miliarde de dolari (152 de miliarde de euro) la care poate apela cu usurinta, si alte aproximativ 50 de miliarde de dolari (38 de miliarde de euro) pe care le poate "accesa" rapid. Simon Johnson, fost economist-sef al FMI, actualmente angajat al Massachusetts Institute of Technology, este insa de parere ca vorbim de volume mult prea mici comparativ cu cele necesare in prezent daca luam in considerare tulburarile de pe pietele internationale.
"Poate daca FMI ar controla 2.000 de miliarde de dolari (1.520 miliarde de euro) ar putea fi considerat un jucator de talie mondiala", este de parere el. "200 de miliarde de dolari insa, dispar vazand cu ochii. Exista un numar mare de state in aceeasi situatie cu Ucraina, si nu e nevoie decat sa se puna aceeasi problema pentru una sau doua dintre statele "din artileria grea" si banii s-au evaporat".
Johnson recunoaste ca este posibil ca FMI sa fi fost nevoit sa contureze acorduri cu alte state aflate la ananghie, pentru aproximativ un sfert din cele 200 de miliarde de dolari pe care le poseda, acorduri ce urmeaza sa "vada lumina oficiala" in cateva luni.
In pofida discutiilor lungi si uneori fara rezultat ce vizau "alimentarea" cu fonduri si modul de guvernare al FMI, acesta nu a putut tine pasul cu cresterea rapida a marimii pietelor de capital. Statele cu probleme ar fi trebui sa aiba dreptul sa contracteze credite de trei ori mai mari decat valoarea "cotei" sau a propriei lor contributii financiare la fond. Linia de credit pentru Ucraina se ridica la de opt ori valoarea cotei sale, iar in cazul Islandei imprumutul a depasit de 11 ori aceasta valoare.
Arsenalul nu este remarcabil nici atunci cand FMI isi aduna toate puterile. Analistii sectorului bancar de investitii estimeaza, spre exemplu, ca Ucraina are nevoie sa obtina 55-60 miliarde de dolari (41,8 - 45,6 miliarde de euro) din finantari externe doar anul viitor.
Si in conditiile in care cea mai mare parte a acestei sume va lua drumul sectorului privat in detrimentul guvernului, cel caruia FMI ii ofera creditul, se poate observa cu toate acestea volumul impresionant de fluxuri financiare brute.
Banii ce vor veni de la FMI nu vor fi nici singurii bani si nici cel mai important ajutor pentru multe dintre tarile lovite de criza. Islanda incearca sa obtina mai multe miliarde de dolari de la vecinii sai nordici pentru a suplimenta imprumutul de la Fondul Monetar International.
Administratia presedintelui american George W. Bush era cea care argumenta ca FMI, si doar el, fara alti creditori bilaterali, ar trebui sa fie responsabil pentru salvari. Aceasta doctrina la fel ca multe altele a fost abandonata.
"FMI are suficienti bani pentru a putea juca un rol activ in procesul de salvare al statelor mici si sarace cu piete emergente", a declarat Ken Rogoff, fost economist-sef al FMI.
"Nu poseda insa resursele necesare pentru a fi un creditor de ultima instanta pentru state precum Brazilia, Turcia sau Argentina. Fondul nu poate tine piept crizei pe pietele emergente asa cum face Fed in Statele Unite".
Fondul a insistat ca este pregatit sa ofere rapid credite statelor cu probleme si a adaugat ca se gandeste sa garanteze accesul rapid al statelor cu piete emergente mai stabile si mai bogate, prin intermediul "unei facilitati de tip swap ce vizeaza cresterea lichiditatilor din sistem".
Acest lucru nu insemna decat ca banii deja existenti vor fi pusi in circulatie mai repede.
Cresterea sumelor de bani de care dispune fondul este un lucru dificil. Japonia a cochetat cu ideea de a imprumuta o parte din rezervele sale in valuta - poate echivalentul a 200 miliarde de dolari - FMI, bani pe care acesta din urma ar urma sa ii utilizeze in incercarea sa de a veni in ajutorul statelor afectate de criza. Expertii sunt de parere ca oficialii de la Tokio par preocupati de faptul ca state precum China si Rusia vor putea beneficia de pe urma efectului de levier al politicilor lor externe in ceea ce priveste imprumuturile bilaterale.
Principalul obstacol care se opune Fondului Monetar International in incercarea acestuia de a fi singurul erou in mainile caruia se afla misiunea de a salva lumea nu este unul de natura tehnocratica, ci unul de natura politica.
Guvernele cu statut de membru al FMI sunt reticente in a pune atata putere in mainile unei singure institutii.
Rogoff spune: "FMI este un actor necesar in pelicula ce doreste solutionarea problemelor pietelor emergente, insa nu este, si nici nu ar trebui sa fie singurul actor al acestui film".
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO