Prima ediţie a Forumului Economic Mondial de la Davos sub leadership-ul lui Larry Fink, americanul care conduce cea mai globalizată corporaţie din lume, a început şi se anunţă a fi cea mai interesantă după mulţi-mulţi ani. Cu o lume în haos, ar putea fi şi cea mai importantă. Tema oficială este „spirit al dialogului“. Tema neoficială va fi Donald Trump.
Davos este staţiunea montană, de schi, elveţiană unde anual se întâlneşte elita politică, din afaceri, din lumea financiară, bancară şi ştiinţifică a lumii pentru a discuta problemele presante ale vremii. La ediţia de anul acesta a forumului, preşedintele SUA Donald Trump a promis o delegaţie americană copleşitoare, cea mai mare de până acum.
Va fi un anturaj demn de o sărbătoare: Trump împlineşte un an de la cea de-a doua sa învestire ca preşedinte al celei mai mari puteri economice, geopolitice şi militare a lumii. Toată lumea se aşteaptă ca ediţia 2026 a WEF de la Davos să fie dominată în vreun fel sau altul de Trump, ca prezenţă sau ca subiect de discuţii. Liderii europeni au cu siguranţă ce discuta cu preşedintele american sau despre el, de la războiul şi pacea din Ucraina la viitorul NATO, la anexarea Groenlandei la SUA şi un posibil nou război comercial între America şi UE. Pentru Davos şi-au anunţat prezenţa cei mai puternici lideri europeni, preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi cancelarul Germaniei Friedrich Merz. De altfel, WEF se laudă cu participarea celor mai mulţi şefi de state şi de guverne din istoria sa.
Dar pentru europeni, prima scenă va fi ringul unde se vor confrunta liderii europeni cu Donald Trump. Franţa şi Germania, alături de alte şase state europene, au fost ameninţate zilele trecute de Washington cu taxe vamale pe importuri deoarece au trimis soldaţi în Groenlanda în sprijinul Danemarcei, care are suveranitate asupra insulei. UE şi alte state europene par să găsească, deşi lent, un echilibru după fiecare lovitură încasată de la SUA şi se laudă că au cu ce riposta, atât în jocul de putere al lui Trump, cât şi în războiul comercial pornit tot de acesta. Însă pare că niciodată nu au iniţiativa. Davos este un prilej pentru Macron şi Merz să transmită lumii cum văd viitorul legăturilor din Europa şi SUA. Pe 19 ianuarie, prima zi a summitului de la Davos, după un an de Trump, se părea că tensiunile vor crea o cortină rece între SUA şi Germania, până nu demult aliaţi şi parteneri apropiaţi. SUA sunt în război comercial şi tehnologic şi cu China, iar confruntarea a luat o amploare fără precedent de când Trump a câştigat cel de-al doilea mandat de preşedinte. SUA sunt în relaţii proaste şi cu vecinii Canada şi Mexic.
În aceste condiţii, întoarcerea lui Trump la Davos poate însemna celebrarea unei noi ere a deglobalizării. Momentul şi locul n-ar fi putut fi mai bine ales. Larry Fink a ajuns să conducă forumul după ce acesta a căzut pradă scandalurilor şi s-a chinuit să-şi păstreze relevanţa. Larry Fink conduce BlackRock, un uriaş fond de investiţii american care deţine participaţii mari, mici şi de multe ori modeste la aproape toate companiile cu potenţial din lumea civilizată. Este o adevărată caracatiţă corporate care a învăţat să profite din plin de globalizare. Fink şi Trump se cunosc de 40 de ani pentru că s-au învârtit în aceleaşi cercuri de business. Şeful BlackRock îi susţine politic de obicei pe democraţii americani. Însă în ultima vreme compania sa s-a arătat foarte interesată să profite de oportunităţile de afaceri pe care le creează jocurile geopolitice ale lui Trump. Canalul Panama este un bun exemplu.
Aşadar, va fi Davosul (19-23 ianuarie) un loc al comunicării adevărate şi al înţelegerii sau al monologurilor şi al demonstraţiilor de forţă? Ce va alege showmanul Trump, cu atâţia spectatori de top? WEF a anunţat participarea a 400 de lideri politici de nivel înalt, dintre care 65 de şefi de state şi de guverne, şi aproape 850 de lideri din lumea de business. Cei mai mulţi analişti sunt convinşi că Davosul va fi o demonstraţie de forţă a Americii, un spectacol cu tema „America first“.
Că Trump va urca pe scenă în constum de cuceritor, la câteva săptămâni după ce SUA au atacat cu succes Venezuela printr-o operaţiune rapidă şi de precizie.
Anul trecut, la doar câteva zile după a doua sa învestire ca preşedinte, Trump a apărut la Davos pe un ecran pentru a ţine un discurs incitant în care a ameninţat întreaga lume cu taxe vamale, a îndemnat ţările NATO să majoreze cheltuielile pentru apărare şi a cerut Rezervei Federale să reducă ratele dobânzilor „imediat“ – dând tonul, după cum simte astăzi oriunde, pentru 12 luni haotice.
La Davos 2026, Trump şi-i aduce pe cei mai de încredere locotenenţi, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, secretarul trezoreriei Scott Bessent, secretarul comerţului Howard Lutnick şi Steve Witkoff, una dintre figurile centrale al administraţiei americane în procesul de pace din Ucraina.
