Business Internaţional

Franţa alunecă tot mai aproape de periferia zonei euro, iar oamenii de afaceri avertizează că ar putea ajunge noua Grecie a Europei

Franţa alunecă tot mai aproape de periferia zonei euro, iar oamenii de afaceri avertizează că ar putea ajunge noua Grecie a Europei

Preşedintele francez François Hollande are de făcut o alegere dificilă între protejarea sistemului social existent şi păstrarea influenţei politice în Europa. Foto: AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

22.02.2013, 00:06 2046

Cele mai recente date economice arată că Franţa, a doua economie ca mărime din Uniunea Europeană, se îndepărtează atât de mult de miezul sănătos al zonei euro încât analiştii se tem că nu va mai rămâne nimeni care să echilibreze forţa cu care Germania îşi impune politicile în Uniunea Europeană. Alţi economişti merg mai departe şi avertizează că, din cauza deficitului de competitivitate, Franţa va deveni "noua Grecie" a Europei.

Activitatea din sectorul privat de afaceri francez a scăzut din nou în februarie, dar cu cel mai accelerat ritm de după martie 2009, potrivit unui sondaj al companiei de servicii de informaţii financiare Markit.

Indicele compozit PMI care măsoară încrederea managerilor de achiziţii din industrie a scăzut de la 43,6 puncte în ianuarie la 42,7 puncte în februarie, sub pragul de 50 de puncte care face diferenţa între creştere şi contracţie. Indicele pentru sectorul ser­viciilor a scăzut cu cel mai rapid ritm din ultimii patru ani, ceea ce sugerează că revenirea este departe.

În cazul Germaniei, cea mai mare economie euro­peană, indicele PMI a urcat de la 49,8 puncte la 50,1 puncte. Şi aici indicatorul privind activitatea din ser­vicii a arătat contracţie, dar la un nivel care indică avans.

O prăpastie tot mai mare

"Datele arată o spărtură tot mai mare în zona euro. Decalajele dintre Franţa şi Germania s-au lărgit atât de mult anul acesta încât au ajuns la cele mai critice cote de după 1998, când Markit a publicat pentru prima dată acest sondaj", a afirmat Chris Williamson, analist la Markit. Economia Germaniei va creşte, probabil, în primul trimestru, pe când scăderea Franţei se va accentua, aducând a doua economie ca mărime a zonei euro mai aproape de periferie şi mai departe de miezul format acum numai din Germania, a menţionat el.

Presa franceză sugerează că executivul european, Comisia Europeană, îşi va înrăutăţi estimările deja sumbre referitoare la economia şi deficitul bugear ale Franţei pentru acest an, notează The Guardian. Potrivit Le Monde şi Le Point, experţii Comisiei anticipează o creştere economică de doar 0,1%, faţă de 0,4% cât au prognozat iniţial. Deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,6% din PIB, peste ţinta de 3% din PIB stabilită prin tratatul de la Maastricht. Estimarea anterioară prevedea un deficit de 3,5% din PIB.

Din punct de vedere economic, decalajul dintre Franţa şi Germania este îngrijorător deoarece insistenţa Berlinului pe austeritate va frâna şi mai mult revenirea economiei franceze, scrie agenţia Thomson Reuters. Politic, riscul este ca relaţiile deja tensionate dintre preşedintele francez François Hollande şi cancelarul german Angela Merkel să se dete­rioreze şi mai mult într-un moment în care zona euro are nevoie de un leader­ship puternic şi omogen pentru a crea o nouă structură instituţională pentru euro.

Aliaţii, instabili

Parisul este acum mult mai apropiat de Spania şi Italia, state cu probleme aflate la periferia zonei euro, decât de Germania în ideea de a face prioritară creşterea economică în faţa reducerilor de cheltuieli şi reformelor structurale. Problema pentru Hollande în căutarea sprijinului politic pentru contrabalansarea puterii Berlinului este că în Italia sunt programate alegeri pentru 24-25 februarie, al căror deznodământ este incert. Indiferent de rezultat, noul guvernul nu va fi, probabil, suficient de puternic pentru a reforma economia. Iar în ceea ce priveşte Spania, premierul Mariano Rajoy se vede forţat să ia poziţii defensive într-un scandal de corupţie.

Franţa este tratată de pieţele financiare ca un stat din miezul zonei euro, dar indicatorii structurali şi economici arată că această economie ar trebui clasificată ca "o economie norocoasă de la periferie", a explicat Nicholas Spiro, analist la Spiro Sovereign Strategy. "Franţa este tratată ca un stat de încredere nu datorită puterii economice, care se deteriorează zi de zi, ci deoarece investitorii nu au prea multe opţiuni ca alternativă pentru Germania", a spus Spiro.

Germania şi-a făcut lecţiile la timp

Între 1999 - anul creării monedei euro - şi 2007, Franţa a depăşit constant Germania la creştere economică. Însă de la izbucnirea crizei mondiale, economia franceză se contractă în medie cu 0,1% pe an, în timp ce Germania creşte cu 0,8%, potrivit calculelor băncii Morgan Stanley.

Germania profită de beneficiile scăderii cursului real de schimb cu 16,5% din 1999, obţiunute prin disciplină salarială. În cazul Fraţei, cursul de schimb a urcat cu 4,5%, iar aceasta explică de ce acest stat a pierdut cel mai mult dintre statele zonei euro din cota de pe pieţele globale, cu excepţia Italiei şi Greciei.

Pe frontul bugetar, Ger­mania are excedent bugetar structural şi primar, pe când Franţa înregis­trează deficite.

"Pe termen lung, Franţa are de făcut o alegere dificilă între pro­tejarea sistemului social existent şi păstrarea influenţei politice în Europa", au concluzionat analiştii de la JP Morgan.

"Franţa va sfârşi ca Grecia, este doar o problemă de timp"

Franţa nu mai are o industrie adevărată, deoarece producătorii au plecat din acest stat de mult timp. Constructorii francezi de automobile pierd bani şi toată industria va dispărea, a afirmat pentru publicaţia franceză Les Echos Maurice Taylor, şeful producătorului american de anvelope Titan International.

"Veţi sfârşi precum Grecia, este doar o problemă de timp. Vin din Australia, unde am găsit francezi care vor să muncească, spanioli care vor să muncească. S-au stabilit acolo pentru că acolo este viitorul", a spus Taylor. El a provocat un război al declaraţiilor cu guvernul francez după ce într-o scrisoare deschisă publicată de Les Echos a criticat modelul francez de muncă - unul din motivele competitivităţii reduse a economiei. "Angajaţii francezi primesc salarii mari, dar lucrează numai trei ore. Primesc o oră pentru pauze şi pentru prânz, vorbesc trei ore şi lucrează trei. Le-am spus asta în faţă angajaţilor membri de sindicat. Mi-au răspuns că ăsta este stilul francez", scrie Taylor.

În replică, ministrul francez al economiei Arnaud Montebourg a caracterizat afirmaţiile americanului ca fiind ridicole şi ofensatoare şi a vorbit despre sacrificiul soldaţilor americani pe plajele Normandiei în cel de-Al Doilea Război Mondial, de admiraţia pe care Parisul o are pentru politicile preşedintelui american Barack Obama şi a făcut un inventar al companiilor străine cu activităţi în Franţa. Astfel, în Franţa ar funcţiona peste 20.000 de companii străine reprezentând mai mult de două milioane de angajaţi, o treime din exporturile industriale şi 20% din cercetarea şi dezvoltarea privată. Companiile americane, cea mai mare sursă de investiţii străine, ar fi prezente cu 4.200 de subsidiare care asigură 500.000 locuri de muncă. În acelaşi ton cu Taylor, managerul de fonduri John Mauldin a avertizat că "Franţa este noua Grecie, iar pieţele vor începe să recunoască aceasta anul acesta sau anul viitor. Vor continua să promită, aşa cum a promis şi Grecia". El anticipează că Franţa va sfârşi cerând ajutorul Băncii Centrale Europene, de care beneficiază Italia şi Spania.

AFACERI DE LA ZERO