Business Internaţional

Franţa le cere statelor nordice excedentare şi Germaniei să finanţeze creşterea economică din zona euro şi reformele economiilor mai slabe. Se ciocneşte astfel direct cu Noua Ligă Hanseatică, un bloc de ţări bogate unite prin încrederea în sine

Bruno Le Maire, ministrul de finanţe francez: Este esenţial să integrăm mai bine ţările din estul Europei, Polonia şi toate statele estice.

Bruno Le Maire, ministrul de finanţe francez: Este esenţial să integrăm mai bine ţările din estul Europei, Polonia şi toate statele estice.

Autor: Bogdan Cojocaru

10.04.2019, 21:56 1088

Cu alte cuvinte, Parisul propune ca Noua Ligă Hanseatică şi Germania să sponsorizeze reformele de la periferia zonei euro. Guvernele de la Haga şi Berlin vor fi cu siguranţă iritate. Olan­dezii sunt adepţi ai disciplinei fiscale stricte, iar nemţii s-au săturat să plătească pentru slăbiciunile altora.

În Uniunea Europeană sunt multe crăpături politice şi economice. Guvernul italian vrea să creeze o alianţă populistă, cu extremişti şi eurosceptici, în Parla­mentul European care să devină o forţă a schim­bării. Statele Grupului de la Vişegrad, din fostul bloc comunist, se opun şi critică constant deciziile Comisiei Europene pentru, spun ele, a-şi face vocea mai bine auzită în UE. Nordul zonei euro este mai competitiv economic decât sudul, cu datorii mari şi şubrezit de crize. Vestul este mai bogat decât estul. Însă membrii diferitelor tabere rar pot strânge rândurile pentru a face front comun. Acest lucru nu se poate spune şi despre Noua Ligă Hanseatică (Vikingii, Coaliţia Vremii Proaste, după cum i se mai zice), condusă de Olanda. Coaliţia are un PIB cumulat de 2.200 de miliarde de euro. PIB-ul Franţei este de 2.400 de miliarde de euro. Economia germană „cântăreşte“ 3.400 de miliarde de euro (2018).

Ministrul de finanţe francez Bruno Le Maire, reprezentant al unei puteri europene care şi-a propus să reformeze şi să reclădească UE, le-a cerut economiilor din nord să majoreze cheltuielile bugetare pentru a reînvia creşterea din zona euro şi reduce riscurile unei noi crize financiare. O propunere ambiţioasă, comentează Financial Times.

„Sunt multe state în zona euro care au mijloacele necesare pentru a investi mai mult“, a spus Le Maire într-un interviu pentru FT. Oficialul a numit Germania, Olanda şi Finlanda şi a dezvăluit un plan în patru puncte descris de el ca fiind „noul pact de creştere al zonei euro“.

„Membrii zonei euro nu au luat toate deciziile necesare pentru a înfrunta o nouă criză economică şi financiară, iar astăzi nu iau deciziile necesare pentru ca avansul economiei să fie la potenţialul maxim“, a explicat Le Maire.

Noul plan al acestuia vine după ce Franţa a întâmpinat o rezistenţă puternică în încercarea de a crea un buget comun pentru zona euro aplicabil începând din 2021 care să aibă ca scop ajutarea ţărilor vulnerabile în vremuri cu probleme.

Planul bugetului comun ar trebui să fie gata până în iunie, însă Wopke Hoekstra, ministrul de finanţe al Olandei, a spus că ţara sa este pregătită să se opună dacă guvernele naţionale nu primesc drept de veto în privinţa deciziilor de cheltuieli din acest buget. 

Le Maire merge mai departe şi propune ca măsurile luate pe plan naţional să fie însoţite de o politică monetară acomodativă din partea Băncii Centrale Europene şi de finalizarea schimbărilor esenţiale pentru zona euro, inclusiv bugetul comun, a pieţei unice pentru capital şi a uniunii bancare. Aceasta din urmă ar putea fi gata chiar anul acesta, crede oficialul francez.

„Sunt îngrijorat de încetinirea creşterii la nivel global. Astăzi putem vedea că stimulentele bugetare ale Americii încep să-şi reducă forţa, vedem creşterea împotmolindu-se în China şi Europa, în special în zona euro. Vedem o încetinire brutală în Germania şi recesiune în Italia“, a spus Le Maire. Ministrul vrea să facă din UE o putere globală capabilă să înfrunte SUA şi China şi ca statele membre să profite de Brexit şi să stabilească ce vor de la Europa. Franţa vrea o Uniune mai strânsă.

Olanda, liderul Ligii Hanseatice, ştie cum să profite de Brexit. „Acum, că englezii pleacă din UE, olandezii vor să aibă un rol mai proactiv. Nu mai putem depinde de fratele mai mare de pe insulă“, a spus Hoekstra într-un interviu pentru Der Spiegel. Şi nici de Berlin, completează ziarul german.

„Guvernul olandez este în favoarea Europei, a euro şi a cooperării. Însă uneori suntem destul de îngrijoraţi că UE merge prea departe“, a completat ministrul olandez. Un buget pentru zona euro nu este necesar, a mai spus el.

Membrii Ligii Hanseatice - Olanda, Finlanda, Da­nemarca, Suedia, Irlanda, Estonia, Letonia şi Li­tuania - sunt uniţi printr-un grad ridicat de încre­dere în sine. PIB-ul lor combinat este comparabil cu cel al Fran­ţei, dar economiile mari din grup sunt mai com­petitive.

Ca rezultat, oficialii francezi nu sunt la fel de încântaţi de noul club ca nemţii. La o cină din noiembrie cu Hoekstra, la Paris, Le Maire şi-a pierdut cumpătul, ridicând vocea şi acuzând că Noua Ligă Hanseatică subminează reformele zonei euro şi slăbeşte UE. Cei prezenţi au avut impresia că francezul a încercat să facă limpede cine va fi de vină dacă viziunea preşedintelui Emmanuel Macron eşuează. Liga a fost creată ca o contrapondere la puterea axei franco-germane care tinde să domine Europa. Acum, rezistenţa grupului la ambiţiile francezilor are aprobarea tacită a Berlinului, notează FT. Statele din Liga Hanseatică cred că zonei euro nu ar trebui să i se mai permită niciodată să fie împovărată de datorii, că încurajarea creşterii economice este cea mai bună cale pentru evitarea unei alte crize şi pentru rezolvarea problemelor de structură care îi determină pe europeni să opteze în număr tot mai mare pentru soluţii radicale când se duc la vot, notează The Irish Times. Ele se opun la ceea ce consideră a fi transferuri cuprinzătoare de competenţe la nivel european.

Anul trecut, ţărilor mari din Ligă li s-au alăturat Polonia, Cehia, Portugalia şi Malta în a cere Comisiei Europene să facă eforturi mai mari pentru finalizarea pieţei unice europene.

Franţa vrea „aducerea mai aproape a ţărilor care prea des au senzaţia că că sunt lăsate în afara structurilor europene. Este esenţial să integrăm mai bine ţările din estul Europei, Polonia şi toate statele estice“, a mai spus Le Maire.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO