Frantisek Oravec şi-a dorit dintotdeauna să fie fermier, ca tatăl său şi ca bunicul său. Oravec, de 47 de ani, deţine o fermă impresionantă în Gynov, un sătuc din sud-estul Slovaciei. Ferma e propria realizare, fiind construită de-a lungul a două decenii şi jumătate.
Oravec cultivă aproape 3.000 de hectare de teren, parţial deţinute de el, parţial luate în arendă. În ultimii trei ani însă, nu prea a mai avut timp să-şi cultive pământul sau să aibă grijă de animale pentru că a fost nevoit să analizeze documente, să citească scrisorile trimise de avocaţi sau să apară în instanţe. Sau chiar să se trateze în spital.
„Încearcă să-mi fure pământul“, se plânge Oravec, ţinând în mână o fotografie în care apare cu faţa însângerată, nasul spart, după ce a fost bătut pe propriul pământ. „Credeam că trăim într-un stat de drept şi în UE.“
Oravec face parte dintr-un grup de fermieri din estul Slovaciei care au devenit victimele unor forme moderne de însuşire frauduloasă de terenuri agricole. Grupurile de interese recurg la scheme legale, reţele formate din politicieni şi oameni de afaceri locali pentru a prelua controlul asupra terenurilor arabile pentru a putea băga în buzunar granturile directe UE pentru zonele agricole. Modelul este făcut posibil de portiţele existente în cadrul reglementărilor slovace privind subvenţiile, dar şi prin structuri de putere existente într-o ţară în care relaţiile bune cu elitele aflate la putere sunt vitale.
Compania cu care se luptă Oravec pentru propriul pământ se numeşte ESIN Group. Aceasta este activă în numeroase sectoare de business. Şi alţi fermieri din estul Slovaciei au trecut prin experienţe similare şi au vorbit deschis despre ele. Numărul cazurilor neraportate ar putea fi mult mai ridicat. Mulţi dintre cei afectaţi susţin că ştiu de cazuri ale unor colegi care nu vorbesc de teamă.
Presa locală acoperă doar parţial subiectul, multe redacţii slovace temându-se să nu fie acţionate în instanţă şi mai apoi ruinate financiar.
Tragic, numai după uciderea jurnalistului Jan Kuciak la sfârşitul lunii februarie multe cazuri de corupţie şi crimă organizată au fost aduse la suprafaţă. Pentru cazurile agricole a fost înfiinţat un comitet investigativ, dar fermierii simt că sunt duşi de nas în continuare.
Oravec a fost nevoit să-şi vândă din proprietăţi pentru a-şi finanţa bătăliile în instanţă. Acesta spune că şi-a pierdut încrederea în statul slovac. „Nu există niciun stat de drept aici, e mai degrabă ca în America, cu 300 de ani în urmă“.
În 2017, România a avut cele mai multe anchete dintre ţările Uniunii privind utilizarea fondurilor UE-11, din care opt s-au încheiat cu recomandări, relevă raportul pe 2017 al OLAF (Oficiul European Antifraudă). Urmează Ungaria şi Polonia cu 10 anchete şi Grecia cu 9.
Fondurile UE au devenit un subiect sensibil în Ungaria, după ce în urma unei anchete realizate în această ţară, biroul anti-fraudă al UE, Olaf, a anunţat că a descoperit nereguli serioase legate de contracte de iluminat public acordate unei companii deţinute anterior de ginerele lui Orban, Istvan Tiborcz. Olaf a cerut Comisiei Europene să recupereze peste 40 milioane de euro din fondurile UE cheltuite pe astfel de proiecte.
Olaf recomandase deja ca instituţiile europene să recupereze 283 milioane de euro primite de Ungaria pentru construirea unei noi linii de metrou în Budapesta după descoperirea unor dovezi de fraudă şi posibil corupţie.
