Business Internaţional

Frică vs. generozitate: cum îi tratează magazinele nemţeşti pe refugiaţi

Frică vs. generozitate: cum îi tratează magazinele...

Autor: Bogdan Cojocaru

24.09.2015, 00:03 2683

Un proprietar de magazin donează alimente şi alte produse pentru a-i ajuta pe refugiaţii nou veniţi, în timp ce altul îi ţine departe de magazinul său cu bodyguarzi angajaţi special în acest sens. Răspunsul lanţurilor nemţeşti de supermarketuri la valul de imigranţi diferă dramatic, scrie Deutsche Welle.

Michael Ermer, proprietarul unui magazin din oraşul vest-german Jüchen, şi-a oferit ajutorul fără să stea pe gânduri când autobuzul de refugiaţi a sosit în mijlocul nopţii. Pompierii, cei care s-au ocupat de primirea refu­giaţilor, i-au spus că vor avea nevoie de multă mâncare pentru copii mici şi de produse sanitare precum scutece.

„Am golit rafturile. Când trebuie să ajuţi, ajuţi pur şi simplu“, povesteşte Ermer, managerul unui magazin din lanţul REWE. N-a exagerat deloc când a spus că a golit rafturile. Pe rafturile goale au fost puse mesaje în care stă scris că produsele au fost donate pentru o „situaţie de urgenţă“ în care se cere clienţilor înţelegere.

Exemplul lui Ermer a devenit o poveste care face furori pe net.

Pozele cu mesajele de pe rafturile goale s-au răspândit ca focul pe Facebook şi Twitter. „Am primit mesaje de mulţumire de peste tot din Germania şi chiar din alte ţări europene“, spune Ermer. N-a ştiut decât târziu ce-a dezlănţuit pe net. El nici măcar n-are cont de Facebook.

Însă şeful de magazin a primit mai mult de atât. A văzut şi partea întunecată a spectrului. Unele comentarii de pe pagina de Facebook a REWE arată clar dezaprobare şi furie. Furia a ajuns şi la Ermer prin email. „Eu n-am primit niciodată cadouri de la ei. Nu voi mai pune niciodată piciorul într-un magazin REWE“, scrie un comentator pe pagina de Facebook a REWE.

Lui Ermer nu-i pasă şi spune că şi-ar repeat fapta fără să stea pe gânduri. Clienţii n-au de ce să fie îngrijoraţi că rămân fără produse pentru copii deoarece le pot găsi la un magazine din apropiere. 

 

Bodyguarzii

În altă parte situaţia este total diferită. Şeful unui magazine Edeka din oraşul Calden din centrul ţării a început în august să angajeze personal de securitate deoarece, spune el, refugiaţii îi luau cu asalt magazinul, furând şi deteriorând ambalajele. 

Ewald Eckert lasă doar doi refugiaţi să intre în acelaşi timp în magazinul său, scria în august ziarul berlinez Tagesspiegel. Îmediat după aceea Eckert a încetat să mai comunice cu presa. Anterior se plânsese că se simte „părăsit“ în faţa numărului mare de oameni care vin în magazinul său din tabăra de refugiaţi din apropiere şi că încearcă să-şi protejeze angajaţii, cei mai mulţi femei. Poliţia spune că nu a promit niciun fel de plângere de la Eckert. Şeful poliţiei din Kassel, un oraş mai mare de lângă Calden, a spus că sunt probleme, dar „nmu atât de mari cum s-a povestit“.

 

Lupta cu extremiştii

În Heidenau, lanţul de supermarketuri Real are probleme nu cu refugiaţii în sine, ci cu zvonurile defăimătoare despre ei care circulă pe net. Oraşul est-german a devenit faimos după ce extremişti de dreapta au protestat violent contra unui centru de refugiaţi în august.

„Câteva săptămâni persoane neidentificate au răspândit zvonuri maliţioase despre refugiaţi“, a explicat Markus Jablonski, purtător de cuvânt al Real. Vreo sută de magazine Real au în apropiere centre de găzduire a refugiaţilor, dar probleme au fost doar în Heidenau şi Erfurt, un alt oraş est-german. Pentru a combate zvonurile, Real a lipit postere în care arată că numărul de furturi din magazine nu a crescut de când au sosit refugiaţii, că nu este adevărat că doar refugiaţilor le este permis accesul în magazine între orele 20 şi 22 şi că refugiaţii nu primesc tratament preferenţial – angajaţii nu vor închide ochii când refugiaţii fură mai ieftine de 50 de euro.

„A trebuit să facem ceva“, a spus Jablonski.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO