Business Internaţional

FT: BCE măsoară greşit inflaţia pentru că nu ia în calcul schimbările produse de pandemie în comportamentul de consum al oamenilor

FT: BCE măsoară greşit inflaţia pentru că nu ia în...

Autor: Bogdan Cojocaru

01.12.2020, 00:06 243

Preţurile multor produse şi servicii devenite populare în rândul consumatorilor din zona euro în timpul pandemiei de COVID-19 cresc mult mai rapid decât ar lăsa să se înţeleagă evoluţia generală a inflaţiei, potrivit unei analize a datelor oficiale realizată de Financial Times. Publicaţia atrage atenţia că astfel BCE, instituţie care-şi ghidează măsurile de salvare a economiei în funcţie de inflaţie, se concentrează pe un indicator care nu reflectă pe deplin realitatea.

Principala măsură a inflaţiei din zona euro se bazează pe ceea ce cumpărau oamenii în 2018 şi, prin urmare, nu reflectă schimbările din obiceiurile consumatorilor forţate de restricţiile din acest an.

Zona euro a intrat în teritoriul deflaţiei în august, după cum o arată măsura principală a evoluţiei preţurilor. Aceasta înseamnă că preţurile în general scad o perioadă prelungită de timp, ceea ce poate fi considerat normal în vremuri de criză.

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că nu se aşteaptă la o revenire în primele luni ale anului viitor. Economiştii chestionaţi de Reuters anticipează o rată a inflaţiei principale în noiembrie de minus 0,2%. Însă această tendinţă descendentă a preţurilor este determinată doar parţial de o scădere a costului bunurilor şi serviciilor din care consumatorii fie cumpără mai puţin, fie nu mai cumpără deloc din cauza schimbărilor din stilul de viaţă cauzate de pandemie.

Spre exemplu, preţurile carburanţilor au fost în octom­brie cu 12% mai mici decât anul trecut, biletele de avion au fost cu 15% mai ieftine, iar tarifele calătoriilor cu trenul au scăzut cu 4,5%.

Camerele de hotel şi pachetele de vacanţă inter­naţionale s-au ieftinit şi ele.

Însă oamenii blocaţi în case din cauza restricţiilor şi măsurilor de distanţare socială nu pot profita de aceste preţuri reduse.

Între timp, preţurile unor elemente de bază ale bugetelor gospodăriilor, cum ar fi alimentele, cresc cu un ritm apropiat de rata inflaţiei ţintă a BCE, cu puţin sub 2%. De asemenea, urcă preţurile serviciilor de educaţie, medicale, de îngrijire la domiciliu şi ale bicicletelor.

Analiza FT sugerează că cifra pe care decidenţii de politică monetară - adică oficialii de top ai băncilor centrale - o folosesc pentru a-şi forma deciziile nu reflectă pe deplin modul în care mulţi oameni simt schimbările de preţuri din economia reală.

Marchel Alexandrovich, economist la Jefferies, spune că modificarea modelelor de consum este „o problemă sigură“ atunci când vine vorba de măsurarea ratei de creştere a preţurilor.

Florian Hense, economist la Berenberg, crede că „anul acesta a îngreunat mult problemele pe care le aveau birourile statistice şi băncile centrale înainte de pandemie, deoarece măsurarea preţurilor a fost afectată în anumite momente, iar tiparele de consum s-au schimbat.“ În încercarea de a captura schimbarea modelelor de cheltuieli, BCE a calculat un indice de inflaţie experimental. Acesta arată un nivel cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât inflaţia principală măsurată în fiecare lună începând cu aprilie. Pentru august, ultima lună pentru care datele sunt disponibile, indicatorul arată că inflaţia din zona euro de fapt nu este negativă.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO